Libertatea de exprimare și Legea 61/1991

Legea 61/1991 zice asa:

Art. 2. - Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracțiuni:

1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura să tulbure ordinea și liniștea publica sau să provoace indignarea cetățenilor ori sa lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice;
-----------------------------------------------------------------

În continuare, prin "legitimă exercitare a libertății de exprimare" mă voi referi strict la acele "fapte, acte sau gesturi" non-violente și la expresii care nu constituie "amenințări cu acte de violență". Acest punct din lege contravine flagrant libertății de exprimare întrucât libertatea de exprimare nu se oprește la punctul în care jignim sau lezăm "demnitatea și onoarea" cuiva. De ce? Pentru că senzația de a fi jignit este subiectivă. Ce jignește pe cineva nu jignește pe altcineva. Termenii folosiți în lege sunt relativi. Ceea ce unii consideră a fi o legitimă exercitare a libertății de exprimare, altora li s-ar părea ceva obscen sau jignitor.

La proteste oamenii își exprimă nemulțumirea și prin huiduieli sau prin expresii intenționat menite să jignească și să exprime disprețul profund. Unii oameni sunt de o nesimțire grosolană și atunci este necesară folosirea vocabularului extins, ca să spun așa. Este o dovadă de lașitate să te autocenzurezi de teama că jignești neintenționat. Și este dovadă de control și civilizație să alegi să înjuri în loc să recurgi la violență.

Până și CEDO consideră "fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare" ca fiind o manifestare legitimă a libertății de exprimare.

În România nenumărate instanțe consideră că sancționarea contravențională pentru astfel de manifestări non-violente nu încalcă libertatea de exprimare. Aste e ca și cum i-ai explica unui copil ca are libertate de exprimare după ce-l pleznești peste ochi pentru că a zis ceva ce nu-ți convine.

Apoi avem celebra expresie a celor care s-au săturat de PSD. Ce trebuiau să facă autoritățile? Să întocmească milioane de procese-verbale contravenționale?

Această lege 61 este folosită pe post de joker de orice polițist care vrea să dea o amendă "că așa vrea mușchii lui". Restul e compunere de clasa a II-a. Poate să scrie în procesul verbal ce vrea el – demonstrează tu că nu-i așa în instanță. Pentru că, în România, când e vorba de contravenții, instanțele consideră cuvântul polițistului drept adevăr absolut care spulberă prezumpția de nevinovăție care "este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire".

Care este procedura prin care un cetățean poate contribui la schimbarea unei legi pe care o consideră neconstituțională? Mai exact, cum facem ca acest pct. 1 din art. 2 al Legii 61/1991 să devină ceva de genul:

1) săvârșirea în public de acte de violență sau amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura să tulbure ordinea și liniștea publica sau să provoace indignarea cetățenilor ori sa lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice;