Acum ceva timp, o decizie a Înaltei Curți stabilea că în cazul cererilor de executare silită, reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic al acesteia din urmă, nici prin avocatul său. Pentru unii dintre datornicii băncilor, decizia a fost „tradusă” ca însemnând că recuperatorii de debite nu ar mai avea dreptul să-i urmărească pentru datorii. Așa că am discutat cu reprezentantul unei firme de recuperări de creanțe pentru a vedea de ce decizia Înaltei Curți nu le împiedică pe aceste firme să-i urmărească pe debitori, dar și despre cum ajung să le plătească acestora și nu celor la care s-au împrumutat inițial. Citește articolul
Orice manifestație care are loc într-o piață sau pe drumul, trotuarul ori partea carosabilă de lângă o instituție publică trebuie declarată înainte la primărie, aceste zone nefiind incluse în exceptarea de la declararea prealabilă a adunărilor publice, a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), într-o decizie publicată azi în Monitorul Oficial. Citește articolul
Nici când e vorba de formularea cererilor de executare silită nu se poate admite ca o persoană juridică să fie reprezentată convențional de o altă persoană juridică, a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). De altfel, mandatarul nu poate fi nici consilierul juridic, nici avocatul celei din urmă persoane juridice. Decizia vine să completeze o altă soluție oferită de Curte, în 2016, prin care s-a stabilit că o persoană juridică nu poate reprezenta în instanță o alta. Hotărârea dată de ICCJ a fost publicată deja în Monitorul Oficial și este obligatorie. Citește articolul