Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Situația din România privind lipsa unor cauze de întrerupere a termenului prescripției răspunderii penale între 2018 - 2022 (ca urmare a două decizii ale Curții Constituționale a României - CCR) a ajuns și în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), când Curtea de Apel Brașov a decis să trimită câteva întrebări preliminare CJUE. Ca urmare a deciziilor CCR, mai multe procese penale au fost închise și mai mulți condamnați au contestat hotărârile definitive, însă unele dintre fapte vizează tocmai interesele financiare ale UE. Pe de o parte, judecătorii sunt ținuți, cu riscul răspunderii discplinare, să respecte deciziile CCR, însă în discuție există și principiul supremației dreptului Uniunii, prin urmare, dilema judecătorilor - ce să aplice? În decizia pronunțată luni, CJUE nu le spune judecătorilor români să facă abstracție de deciziile CCR, întrucât la mijloc sunt drepturi fundamentale ale inculpaților, dar să țină cont și de interesele UE - mai exact, să nu se ajungă până la repunerea în discuție a hotărârilor definitive de condamnare, ca efect al unei aplicări retroactive a legii penale mai favorabile. Citește articolul
Decizia de la finalul lui mai a Curții Constituționale a României (CCR), a doua, practic, ce viza un articol din Codul penal referitor la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, a venit într-un mod nu neapărat așteptat să spună că, de fapt, din vara lui 2018 și până atunci, în Codul penal nu mai exista întreruperea cursului prescripției. Miercuri, CCR a publicat și motivarea deciziei sale recente, chestiune care ar trebui să ofere legiuitorului o lecție de constituționalitate și de responsabilizare, întrucât efectele pasivității sale se vor vedea acum, când inculpații vor profita de această situație pentru a scăpa de răspunderea penală. Citește articolul