Există spații în care supravegherea video la locul de muncă nu ar trebui să se facă, tot așa cum supravegherea continuă a unui angajat ar trebui să iasă din discuție. Potrivit unui act normativ de azi în vigoare, sunt câteva condiții pe care angajatorii trebuie să le aibă în minte la supravegherea angajaților. Dincolo de aceste condiții, dar pornind de la ele, sunt chestiuni care nu ar trebui să se întâmple în practică. Citește articolul
În anumite condiții stricte, angajatorul poate să supravegheze video activitatea de la locul de muncă, poate să monitorizeze conversațiile online ale angajaților, activitatea pe paginile de internet și chiar să le asculte convorbirile telefonice. Dar este absolut necesar ca orice monitorizare să se facă și ținând cont de dreptul la viață privată al angajaților la birou. Pentru că, da, există ideea de viață privată la locul de muncă. Citește articolul
Toți angajatorii au calitatea de operatori de date cu caracter personal, potrivit legii. Iar aici ne referim atât la cei din mediul public, cât și din mediul privat, inclusiv la persoanele fizice autorizate (PFA), la întreprinderile individuale (II) și la orice alte entități care au angajați. Pe lângă respectarea normelor de colectare și prelucrare a datelor, angajatorii trebuie să facă și anumite notificări la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), înainte de a începe anumite activități. Cei care nu respectă obligația legală de a proteja datele personale ale salariaților riscă amenzi usturătoare. Citește articolul
Condiţiile în care angajatorii îşi pot supraveghea angajaţii sunt dictate de Decizia Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr 52/2012. Actul normativ introduce filmările obţinute cu camere video de supraveghere pe lista datelor cu caracter personal. Filmările sunt considerate date cu caracter personal inclusiv dacă nu conţin imaginea persoanei dar pot fi folosite pentru identificarea persoanei. Citește articolul