ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Prerogativa angajatorului de a organiza și controla munca nu este un „cec în alb”. Daune morale pentru mai multe fapte analizate în ansamblu ca hărțuire

În dinamica relațiilor de muncă există o linie fină, dar esențială, între dreptul legitim al angajatorului de a organiza și controla activitatea și abuzul de drept care lezează demnitatea și viața privată a salariatului. Două dintre cele mai sensibile puncte de contact, unde această linie este frecvent testată, sunt organizarea programului de lucru și utilizarea sistemelor de supraveghere video. Atunci când ambele instrumente sunt folosite ca pârghii într-o campanie de șicanare ne aflăm pe teritoriul hărțuirii morale, iar o decizie recentă a unei instanțe de apel din România tranșează un astfel de caz, arătând cum fapte administrative aparent distincte – o cameră de supraveghere intruzivă, o sancțiune nelegală, o schimbare de ture și o delegare punitivă – pot constitui, în ansamblul lor, un abuz sistematic ce obligă angajatorul la plata de daune morale pentru hărțuire. Citește articolul

ACCES PREMIUM

GDPR și monitorizarea video sau prin GPS: Spețe interesante de care să ții cont

În contextul tehnologiei în continuă evoluție, monitorizarea angajaților prin sisteme video sau GPS a devenit o practică din ce în ce mai răspândită. Totuși, Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) impune reguli stricte pentru a proteja datele personale ale angajaților, iar nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni semnificative. Mai multe cazuri recente analizate și sancționate de autoritățile de control în domeniu evidențiază aspecte de care trebuie să țină cont atât angajatorii din sectorul privat, cât și cei din sectorul public. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Supravegherea angajaților la locul de muncă: autoritățile publice nu pot invoca interesul legitim ca temei legal în cazul prelucrărilor efectuate

În timp ce operatorii de date privați pot invoca, în anumite condiții stricte, interesul legitim, autoritățile publice nu pot face asta. Când vorbim de utilizarea sistemelor de monitorizare prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, de pildă, autoritățile și instituțiile nu pot recurge la interesul legitim pentru a justifica măsura în fața angajaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Folosirea sistemelor de supraveghere de la locul de muncă în evaluarea angajaților

Utilizarea sistemelor de supraveghere audio-video la locul de muncă poate fi considerată de multe o prelucrare excesivă și nenecesară de date personale, întrucât companiile nu pot justifica de ce a fost necesară recurgerea la acestea pentru a atinge un scop sau altul. Dacă scopul e unul și utilizarea îl excede, atunci avem, din nou, o problemă. În materie de evaluări profesionale, utilizarea datelor din sistemele de supraveghere audio-video pare mai degrabă o măsură excesivă decât una ușor de justificat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Supravegherea și monitorizarea datelor lucrătorilor la distanță prezintă și riscuri de SSM

Anul acesta, o realitate complexă a captat atenția specialiștilor în SSM (sănătatea și securitatea la locul de muncă): supravegherea digitală în spațiul de muncă. Odată cu avansul tehnologic și accelerarea digitalizării, în special în contextul pandemiei, angajatorii au recurs din ce în ce mai mult la instrumente sofisticate pentru a monitoriza activitatea angajaților. Acest fapt nu numai că modifică dinamica și structura locului de muncă, dar aduce și provocări noi în ceea ce privește SSM. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Monitorizarea prezenței la birou a angajaților ce lucrează în regim hibrid - ce măsuri sunt nerecomandate

Chiar dacă un sistem de supraveghere video l-ar ajuta pe angajator să-și atingă scopul cel mai simplu și fără loc de echivoc, monitorizarea prezenței la birou a angajaților ce lucrează în sistem hibrid se poate face și în alte moduri care să nu constituie o problemă din perspectiva prelucrării datelor personale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Supravegherea video la birou: Nu e suficient ca angajatorul să susțină necesitatea măsurii pentru asigurarea pazei bunurilor și persoanelor

Interesul legitim pentru prelucrarea datelor personale printr-o măsură de supraveghere a angajaților la birou nu este suficient prin el însuși, chiar dacă prevăzut la nivel intern și măsura, adusă la cunoștința celor vizați, dacă firma (operatorul de date) nu poate să dovedească de ce măsura ar fi fost justificată și că a încercat altele mai puțin intruzive care nu au mers. O amendă recentă aplicată de Autoritate unei companii din România pe acest subiect: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Firmele nu au nevoie de consimțământul angajaților ca să monteze sisteme de supraveghere la locul de muncă. Care sunt însă condițiile de respectat

Când angajații pun pe tapet nemulțumirile legate de montarea unor sisteme de supraveghere la locul de muncă pun aproape de fiecare dată în față ideea că nu li s-a cerut opinia sau consimțământul. În realitate, consimțământul lor, și dacă l-ar avea angajatorul de la fiecare dintre salariați, nu ar legitima montarea sistemului de supraveghere din perspectiva legislației de protecția datelor personale - pentru nu e cerut de lege, în sens larg. Altceva cere legea aici: Citește articolul

ACCES PREMIUM

GDPR: Amendă aplicată unui angajator român care supraveghea audio salariații pentru a folosi ulterior înregistrările împotriva lor

5.000 de euro a fost amenda dată de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) unei companii care a amplasat un sistem de înregistrare atât audio, cât și video pentru a-și monitoriza salariații cu încălcarea a trei reguli ale Regulamentului general pentru protecția datelor (GDPR) și cu scopul, potrivit sesizării, de a utiliza ulterior înregistrările împotriva respectivilor angajați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Relații de muncă 2021: Ce trebuie să facă diferit angajatorii în noul an, în relația cu salariații proprii

Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul