ACCES PREMIUM

Interviu GDPR în practică: Ce înseamnă acest regulament pentru practicienii în insolvență

Practicienii în insolvență nu ar trebui să treacă cu vederea implicațiile aduse în profesia lor de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), în vigoare din 25 mai. Ei trebuie să conștientizeze că sunt operatori de astfel de date, a precizat pentru redacția noastră Cătălin Andrei Dascăl, președintele filialei București a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR). Acesta a anunțat că UNPIR se va implica în pregătirea profesională a practicienilor pe tema GDPR-ului prin seminarii online, conferințe ș.a.m.d. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum oprești spionarea pe Facebook ca să nu știe pe unde ai fost

Nu cred că mai rămâne cineva impresionat în legătură cu volumul fabulos de informații pe care Facebook le are despre tine. În același timp, s-ar putea să nu știi că ți-a păstrat tot istoricul locațiilor vizitate. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Pericolul din spatele tehnologiei contactless. Avertismentul specialiştilor în securitate cibernetică

Fiţi atenţi la cardurile care au activată funcţia contactless. Hoţii vă pot fura banii sau datele de identificare doar mergând pe lângă dumneavoastră pe stradă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

GDPR: Ce ar trebui să aibă în vedere firmele, la recrutări, cu privire la datele candidaților

În procesul de recrutare pentru angajare se prelucrează numeroase date personale ale candidaților. În contextul noii reglementări privind protecția datelor, unele dintre uzanțele firmelor de recrutare, precum și ale angajatorilor care-și fac singuri recrutare ar trebui să se schimbe: uneori, pentru a asigura drepturile celui vizat de prelucrări, alteori, pentru ca firma să-și atingă mai bine interesele proprii, conformându-se totodată cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Citește articolul

ACCES PREMIUM

GDPR: Nu consimțământul ar trebui să fie temeiul angajatorilor pentru prelucrarea datelor salariaților

Consimțământul este doar unul dintre temeiurile de prelucrare a datelor personale în accepțiunea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Numai că obținerea lui în condițiile GDPR-ului presupune ca el să fie liber exprimat, fără ambiguități și în deplină cunoștință de cauză de către cel care și-l dă. În relația cu angajatorul, aici ar putea fi unele probleme. Fără a exclude cu totul consimțământul ca temei legal, angajatorii ar trebui să se orienteze către alte temeiuri pentru a motiva prelucrarea datelor salariaților, de la caz la caz. Citește articolul

ACCES GRATUIT

19 greşeli pe care să nu le faci ca trainer în sala de curs

Sunt o mulțime de lucruri pe care le facem bine în sala de curs și multe altele pe care le trecem cu vederea, dar pe care, conștientizându-le și reducându-le incidența, ne putem rafina stilul de lucru, crescând astfel impactul pozitiv asupra celor cu care lucrăm. Citește articolul

ACCES PREMIUM

GDPR: DPO angajat sau extern? Ce ar trebui să ia în considerare firmele când fac alegerea

Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) le oferă operatorilor de date personale și împuterniciților lor posibilitatea să aibă un responsabil cu protecția datelor (DPO) fie în rândul propriilor angajați, fie un terț de companie, dar contractat special pentru responsabilitatea cu protecția datelor. Fiecare firmă are însă de făcut o analiză înainte, în raport cu ce și cât prelucrează, cu necesitățile concrete de responsabilitate pe GDPR, precum și în raport cu costurile implicate: ce ar fi mai potrivit pentru activitatea sa -- un DPO extern sau unul intern? Citește articolul

ACCES PREMIUM

GDPR: Dacă o firmă împuternicește pe cineva să prelucreze date, cine trebuie să aibă DPO?

De obligativitatea numirii unui responsabil cu protecția datelor (DPO) este legat atât operatorul de date personale, cât și împuternicitul operatorului. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) îl vizează și pe unul, și pe celălalt la cazurile obligatorii, dar necesitatea de a avea un DPO a unuia nu influențează necesitatea celuilalt. De asemenea, dacă amândoi ar trebui să aibă un responsabil, atunci numirea de către operator a unui DPO nu-l salvează pe împuternicitul său de obligația de a avea unul. Citește articolul

ACCES PREMIUM

GDPR: Cinci lucruri care s-au înțeles greșit în legătură cu numirea și atribuțiile DPO-ului

A avea sau a nu avea un responsabil cu protecția datelor (DPO) -- aceasta e problema pe care și-au pus-o, în ultimele luni de zile, mai multe firme din România. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede obligativitatea numirii unui DPO numai în anumite situații, iar în jurul acestora s-au conturat și câteva ipoteze greșite: de pildă, cum că un DPO e necesar doar la firmele cu peste 250 de angajați sau că toate oalele se sparg în capul lui, dacă autoritățile vor veni să tragă firma la răspundere. Citește articolul

ACCES PREMIUM

GDPR: DPO-ul trebuie să cunoască bine activitatea firmei ca să-i fie de un real folos

Pentru cei obligați să aibă un responsabil cu protecția datelor chestiunea numirii acestuia nu trebuie trecută doar prin filtrul conformării de urgență cu noile reglementări în materia protecției datelor personale. Un astfel de angajat sau terț contractat nu poate fi străin de anumite cunoștințe, trebuie să înțeleagă activitatea firmei, fluxurile de date, iar înțelegerea legislației relevante este obligatorie. De asemenea, mai punctează experții, etica sa profesională e foarte importantă. Citește articolul