Din octombrie, angajatorii au acces la o modalitate suplimentară de soluționare a disputelor individuale cu angajații - concilierea (introdusă prin Legea nr. 213/2020). Deși intenția din spatele acestei schimbări poate fi benefică, în teorie, în practică pot apărea mai multe probleme. În acest context, scoatem în evidență principalele caracteristici ale procedurii soluționării conflictelor individuale de muncă prin conciliere, aspecte ce țin de avantajele și dezavantajele acesteia, precum și chestiuni ce țin de efectivitatea acestei proceduri - dacă și cum ușurează situația angajatorilor și a angajaților, cât este de importantă cooperarea părților, pentru implementarea cu succes a unui acord de conciliere etc. Citește articolul
Ordonanța de urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru nu a avut norocul să fie aprobată în Parlament de șapte ani de când a apărut în peisajul legislativ. Cu toate că bifează la toate categoriile de importanță, cu toate că a fost criticată pe conținut la momentul când a ieșit din Guvern (în mare, pentru că taxele erau împovărătoare pentru o populație care încă era șocată de criza economică). De doi ani de zile, în caseta proiectului de la deputați nu mai apare nimic, iar comisiei juridice din Camera Deputaților îi ia ani ca să vină cu câte un raport pe seama lui. S-ar putea crede că proiectul stă deja sub stigmatul unui blestem shakespearian. Citește articolul
Orice persoană care are o pretenție cu caracter civil, în justiție, trebuie să depună o cerere de chemare în judecată, ca regulă. Astfel de cereri sunt necesare pentru a stabili cadrul procesual, adică pentru a stabili pretențiile reclamantului și celălalte părți din proces. Mai jos, vom descrie, pe larg, cum trebuie să arate o asemenea cerere, precum și alte elemente obligatorii de care trebuie să țină cont persoanele care vor să ceară ceva, în fața instanței. Astăzi demarăm o amplă campanie de informare a justițiabililor privind acțiunile civile și administrative. Citește articolul
Cheltuielile de judecată sunt reprezentate de totalitatea sumelor de bani cheltuite de către partea care a câştigat procesul. Aceste sume de bani trebuie restituite de către partea care a pierdut procesul, atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă (nu mai există o altă cale de atac). Se poate întâmpla, însă, ca recuperarea lor să fie compromisă, chiar dacă procesul a fost câștigat, pentru că nu s-au respectat dispozițiile codului de procedură civilă. Citește articolul
După terminarea judecăţii la fond în procesul civil, dacă suntem nemulţumiţi de sentinţa pronunţată de prima instanţă, putem recurge la o cale de atac, formulând apel împotriva hotărârii de la fond. După ce am scris prima oară despre fond, acum vă explicăm cum stau lucrurile cu apelul. Citește articolul
În cazul în care avem o problemă pe care dorim să o rezolvăm în instanţă sau dacă suntem chemaţi în judecată de o altă persoană, este bine să ştim ce înseamnă toate acestea şi ce trebuie să facem pe întreg parcursul procesului, care începe cu judecata în faţa primei instanţe (numită şi judecata în fond). Acesta este primul articol scris de avocatnet.ro dintr-o serie menită să informeze justițiabilii din România despre desfășurarea proceselor civile. Citește articolul
Săptămâna aceasta, numeroase probleme juridice și-au găsit răspunsul în forumul avocatnet.ro. Dintre acestea, am ales să vă spunem ce condiții de formă trebuie să îndeplinească chitanțele emise de Asociația de proprietari, dar și cum se poate divorța fără acordul partenerului și care sunt taxele de timbru pentru divorț. Citește articolul
Divorțul poate să aibă loc și fără să se facă partajul, iar asta pentru că nimeni nu e obligat să facă partajul bunurilor pe care le deține împreună cu alte persoane, asta presupunând uneori costuri pe care nu și le permite. Foștii soți pot reveni oricând după divorț, la notar sau în fața judecătorului, cu o cerere de partaj pentru bunurile comune. La notar e mai simplu, dar nu se poate face decât când există înțelegere între foștii parteneri. Citește articolul