Printr-o decizie din februarie anul acesta, apărută joi în Monitorul Oficial, Înalta Curte clarifică modul de interpretare a prevederilor din Codul civil referitoare la atribuirea beneficiului locuinței conjugale în caz de divorț, stabilind că nu este necesară formularea concomitentă a unei cereri de partaj pentru ca unul dintre soți să poată solicita atribuirea beneficiului locuinței, până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj. Citește articolul
O serie de proiecte de acte normative ce conțin măsuri importante pentru cetățeni apar în programul legislativ din acest an al Guvernului, documentul fiind aprobat joi. Printre altele, vor apărea, în următoarea perioadă, schimbări la legislația privind cazierul judiciar, cea privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, dar și la cea privind pregătirea populației pentru apărare. Citește articolul
Pentru a corecta o situație existentă în prezent și pentru a asigura astfel egalitatea în drepturi a tuturor copiilor, din 11 noiembrie, Codul penal se modifică, după cum prevede o lege apărută miercuri, pentru ca și neplata pensiei de întreținere a copilului stabilite la notar să se poată sancționa, nu doar a celei stabilite în instanță, ca acum. Citește articolul
La 1 septembrie 2023 începe sesiunea parlamentară de toamnă, în cadrul căreia ar putea primi votul decisiv mai multe proiecte legislative importante. Printre altele, măsurile ce ar putea fi adoptate în următoarea perioadă vizează șoferii și procedura de dobândire a permisului de conducere, veniturile românilor sau copiii și mamele. Citește articolul
Regulile stabilirii numelui după desfacerea unei căsătorii prin divorț s-ar putea schimba pe viitor, potrivit unei propuneri legislative aflate în dezbaterea senatorilor, astfel încât soții să poată reveni la numele de la naștere, nu doar la cel avut înainte de căsătorie, ca acum. Această schimbare va fi utilă, în special, celor care nu se află la primul divorț. Citește articolul
Înstrăinarea părintească, care nu este altceva decât împiedicarea sau distrugerea, fără motiv, de cele mai multe ori, pe fondul unui divorț, a relației pe care copilul o are cu celălalt părinte va fi considerată formă a violenței psihologice, iar existența ei va avea o serie de urmări juridice, potrivit unui proiect de lege ce se consideră adoptat tacit la Senat, deoarece nu a fost dezbătut și votat în termenul legal. Astfel, printre altele, existența înstrăinării părintești va avea impact asupra stabilirii exercitării exclusive a autorității părintești sau asupra deciziei de stabilire a domiciliului unui copil la locuința unuia dintre părinți. Citește articolul
Începând cu data de 2 mai 2022 au devenit aplicabile patru noi cazuri în care persoanele fizice au posibilitatea sa ceară schimbarea numelui de familie sau a prenumelui pe cale administrativă, potrivit unei noi legi. Citește articolul
Aria depozitelor acoperite ce beneficiază, pentru o anumită perioadă, de protecție suplimentară, peste plafonul standard de garantare automată, de 100.000 de euro, potrivit legislației în vigoare, se va extinde, începând de vineri, pentru a alinia legislația națională la cea europeană, potrivit unei legi oficializate marți. Astfel, prin acest act normativ, autoritățile stabilesc ca depozitele rezultate din căsătorie sau divorț să fie incluse în această categorie, ceea ce înseamnă, implicit, și mărirea numărului de persoane ce vor beneficia de garantarea sumelor din conturile bancare. Citește articolul
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat, în 2021, mai multe hotărâri importante cu privire la activitatea pe rețelele sociale în timpul programului de muncă, restricțiile impuse populației în timpul stării de urgență sau schimbarea de sex. Aceste hotărâri prezintă o importanță deosebită întrucât instanțele naționale din cadrul Uniunii Europene trebuie să soluționeze cauzele asemănătoare cu care ar putea fi sesizate în conformitate cu ceea ce a decis CEDO. Citește articolul
La solicitarea divorțului, când se stabilește care ar fi instanța competentă teritorial, un soț, chiar dacă își împarte viața între două state membre (cea familială și cea profesională), nu poate avea decât o singură reședință obișnuită, nu mai multe, a subliniat recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), plecând de la cazul unui cetățean francez căsătorit în Irlanda și care-și împărțea viața între cele două state. Citește articolul