Regulament privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor

In temeiul prevederilor art. 134 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile ulterioare,
avand in vedere dispozitiile art. 39 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotaraste: 

Art. 1. — Se aproba Regulamentul privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. 

Art. 2. — La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 324/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 823 din
12 septembrie 2005, se abroga.

Art. 3. — Prezenta hotarare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,
judecator Anton Pandrea
Bucuresti, 4 octombrie 2007.
Nr. 676.

ANEXA

REGULAMENT
privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor 

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. — (1) Evaluarea judecatorilor si procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenta profesionala al acestora si vizeaza imbunatatirea performantelor profesionale, cresterea eficientei activitatii instantelor si parchetelor si a increderii publice in autoritatea judecatoreasca, mentinerea si consolidarea calitatii sistemului judiciar.
(2) Procesul de evaluare a judecatorilor si procurorilor implica parcurgerea urmatoarelor etape: observarea de catre membrul desemnat al comisiei a unor activitati profesionale cu caracter public desfasurate de judecatorul sau procurorul evaluat, analiza documentelor care contin rezultate ale activitatii profesionale a judecatorului sau procurorului evaluat, autoanaliza si autoaprecierea, interviul de evaluare, stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesionala si acordarea calificativului.
(3) Aspectele relevate in urma autoanalizarii si autoaprecierii vor fi avute in vedere la interviu, in scopul elaborarii, de comun acord intre evaluator si evaluat, a planului de dezvoltare profesionala. 

Art. 2. — Pentru verificarea indeplinirii criteriilor de competenta profesionala si de performanta, judecatorii si procurorii sunt supusi la fiecare 3 ani unei evaluari privind eficienta, calitatea activitatii si integritatea, obligatia de formare profesionala continua si absolvirea unor cursuri de specializare.
In cazul judecatorilor si procurorilor numiti in functii de conducere, evaluarea se face si asupra modului de indeplinire a atributiilor manageriale. 

Art. 3. — (1) Indicatorii sunt structurati in functie de specificul activitatii judecatorilor si procurorilor, astfel incat sa stimuleze dezvoltarea profesionala a acestora si sa le diferentieze performantele profesionale, fara a le afecta independenta.
(2) In vederea realizarii unei evaluari unitare, modalitatea concreta de apreciere a fiecarui indicator si criteriu, domeniile din care se culeg datele si informatiile necesare evaluarii judecatorilor si procurorilor, activitatea de autoevaluare si autoapreciere, precum si desfasurarea interviului vor fi detaliate in cuprinsul Ghidului de evaluare a magistratilor, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

CAPITOLUL II
Indicatori de evaluare a performantelor profesionale

SECTIUNEA 1
Indicatori de evaluare a performantelor profesionale pentru
judecatori
A. Eficienta activitatii 

Art. 4. — (1) Eficienta activitatii desfasurate de judecatori se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) respectarea termenului rezonabil de solutionare a cauzelor;
b) operativitatea in solutionarea cauzelor;
c) respectarea termenului legal de redactare a hotararilor;
d) rezolvarea in termen legal a altor atributii stabilite prin ordinul de serviciu.
(2) Indicatorii corespunzatori criteriului eficientei vor fi avuti in vedere in functie de volumul de activitate al instantei, volumul de activitate al judecatorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost investit si incarcatura efectiva medie pe tara.
(3) La analizarea si notarea indicatorilor prevazuti la alin. (1) vor fi luate in considerare si celelalte activitati desfasurate de judecatori pe baza unor dispozitii din legi si regulamente.

B. Calitatea activitatii 

Art. 5. — (1) Calitatea activitatii desfasurate de judecatori se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) calitatea redactarii hotararilor judecatoresti;
b) conduita in timpul sedintei de judecata.
(2) La analizarea indicatorului prevazut la alin. (1) lit. a) se vor avea in vedere urmatorii subindicatori:
a) capacitatea de analiza si sinteza;
b) coerenta in exprimare;
c) argumentatia clara si logica.
(3) La analizarea indicatorului prevazut la alin. (1) lit. b) se vor avea in vedere urmatorii subindicatori:
a) abilitatile de comunicare clara si logica;
b) profesionalismul interactiunii sociale.
(4) La evaluarea altor activitati desfasurate de judecatori pe baza unor dispozitii din legi si regulamente vor fi luati in considerare urmatorii indicatori:
a) frecventa verificarilor efectuate la compartimentul sau, dupa caz, institutia respectiva;
b) solutionarea corespunzatoare a deficientelor constatate;
c) intocmirea la termen si verificarea corespunzatoare a lucrarilor;
d) activitatea purtatorului de cuvant.

C. Integritatea 

Art. 6. — Integritatea judecatorilor se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) respectarea standardelor de conduita conforme cu onoarea si demnitatea profesiei, stabilite de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor;
b) sanctiuni disciplinare aplicate si ramase definitive;
c) impartialitatea.

D. Obligatia de formare profesionala continua si absolvirea unor cursuri de specializare 

Art. 7. — (1) La analizarea criteriului formarii profesionale continue a judecatorilor vor fi avuti in vedere urmatorii indicatori:
a) disponibilitatea de a participa si participarea la programele de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, de institutiile de invatamant superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala;
b) prezentarea de teme la invatamant profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrari si articole publicate, inclusiv contributii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenta, proiecte si culegeri de acte normative, activitatea didactica, inclusiv cea de formator, tutore de practica, responsabil cu formarea continua descentralizata;
c) studiul individual al legislatiei, practicii si doctrinei in materie;
d) studierea si valorificarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene;
e) cunostinte de operare pe calculator si cunoasterea unei limbi straine.
(2) Indicatorii prevazuti la alin. (1) lit. a) si b) vor fi avuti in vedere pentru caracterizarea completa a judecatorilor, fara ca nerealizarea uneia dintre activitatile la care se refera acestia sa constituie temei pentru depunctare.
#PAGEBREAK#
SECTIUNEA a 2-a
Indicatori de evaluare a performantelor profesionale pentru
procurori 


A. Eficienta activitatii 


Art. 8. — (1) Eficienta activitatii de urmarire penala desfasurata se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) capacitatea de mobilizare si de identificare a prioritatilor reflectata in planul de ancheta;
b) efectuarea ritmica a urmaririi penale in toate cauzele aflate in lucru/in curs de solutionare;
c) utilizarea eficienta a institutiei delegarii organelor de politie;
d) operativitatea solutionarii lucrarilor, in raport cu volumul de activitate si complexitatea cauzelor solutionate.
(2) Indicatorii de evaluare a eficientei activitatii de urmarire penala se raporteaza la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluata, la volumul de activitate al parchetului si la complexitatea cauzelor solutionate. 

Art. 9. — (1) Eficienta activitatii de supraveghere a cercetarilor penale se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) supravegherea si indrumarea organelor de politie in activitatea de cercetare penala, inclusiv prin implicarea personala in efectuarea unor activitati;
b) verificarea periodica si ritmica a stadiului si calitatii actelor de cercetare penala efectuate de organele de politie si urmarirea termenelor fixate;
c) solutionarea in termen legal a plangerilor impotriva actelor intocmite de organele de cercetare penala;
d) capacitatea de organizare, planificare (folosirea adecvata a timpului de lucru), analiza si sinteza;
e) operativitatea solutionarii lucrarilor, in raport cu volumul de activitate si complexitatea cauzelor.
(2) Indicatorii de evaluare a eficientei activitatii de supraveghere a cercetarilor penale se raporteaza la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluata, la volumul de activitate al parchetului si la complexitatea cauzelor solutionate. 

Art. 10. — (1) Eficienta activitatii desfasurate in faza de cercetare judecatoreasca se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) intocmirea completa a fiselor de sedinta si reactualizarea lor permanenta;
b) exercitarea rolului activ in faza de cercetare judecatoreasca;
c) operativitatea in motivarea cailor de atac declarate;
d) operativitatea solutionarii altor lucrari, raportata la volumul de activitate si complexitatea cauzelor.
(2) Indicatorii de evaluare a eficientei activitatii de judiciar se raporteaza la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluata. 

Art. 11. — (1) Eficienta activitatii desfasurate in alte sectoare se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) activitati de culegere de date in vederea stabilirii prioritatilor si formularea propunerilor, observatiilor si punctelor de vedere solicitate;
b) operativitatea solutionarii lucrarilor, cu respectarea termenelor legale si administrative;
c) capacitatea de planificare, organizare a activitatii si folosire eficienta a timpului de lucru.
(2) Indicatorii de evaluare a eficientei activitatii desfasurate in alte sectoare se raporteaza la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluata.

B. Calitatea activitatii 

Art. 12. — Calitatea activitatii de urmarire penala se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) solutii imputabile procurorului, dispuse prin: hotarari definitive de achitare, hotarari definitive de restituire, infirmari si redeschideri ale urmaririi penale, urmate de adoptarea unei alte solutii;
b) numar de inculpati arestati preventiv, netrimisi in judecata din motive imputabile;
c) respectarea prevederilor procedurale;
d) calitatea redactarii si motivarii solutiilor, calitatea exprimarii, spiritul de sinteza;
e) capacitatea de interpretare a probelor, acuratetea rationamentului juridic si rigoarea expunerii faptelor. 

Art. 13. — Calitatea activitatii de supraveghere a cercetarilor penale se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) solutii imputabile procurorului, dispuse prin: hotarari definitive de achitare, hotarari definitive de restituire, infirmari si redeschideri ale urmaririi penale, urmate de adoptarea unei alte solutii;
b) numar de inculpati arestati preventiv, netrimisi in judecata din motive imputabile;
c) respectarea prevederilor procedurale;
d) calitatea redactarii si motivarii solutiilor, calitatea exprimarii, spiritul de sinteza;
e) capacitatea de interpretare a probelor, acuratetea rationamentului juridic, rigoarea expunerii faptelor. 

Art. 14. — Calitatea activitatii desfasurate in faza de cercetare judecatoreasca se masoara prin urmatorii indicatori:
a) calitatea concluziilor sustinute in fata instantei de judecata;
b) calitatea redactarii si motivarii cailor de atac, acuratetea rationamentului juridic, rigoarea expunerii faptelor;
c) apeluri si recursuri admise partilor pe motive de nelegalitate, in cauzele in care procurorul nu a exercitat caile de atac;
d) apeluri si recursuri retrase;
e) contributia personala pentru unificarea practicii judiciare, prin sesizarea solutiilor diferite si intocmirea de informari si referate.
Art. 15. — Calitatea activitatii desfasurate in alte sectoare se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) calitatea actelor intocmite, acuratetea rationamentului si rigoarea exprimarii;
b) calificarea corecta a obiectului lucrarilor;
c) respectarea prevederilor cuprinse in legi, ordine si regulamente.

C. Integritatea 
Art. 16. — Integritatea procurorilor se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) respectarea standardelor de conduita conforme cu onoarea si demnitatea profesiei, stabilite de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor;
b) sanctiuni disciplinare aplicate si ramase definitive;
c) impartialitatea.

D. Obligatia de formare profesionala continua si absolvirea unor cursuri de specializare 


Art. 17. — Indeplinirea obligatiei formarii profesionale si absolvirea unor cursuri de specializare se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) disponibilitatea de a participa si participarea la programele de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, de institutiile de invatamant superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala;
b) prezentarea de teme la invatamant profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrari si articole publicate, inclusiv contributii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenta, proiecte si culegeri de acte normative, activitatea didactica, inclusiv cea de formator, tutore de practica, responsabil cu formarea continua descentralizata;
c) studiul individual al practicii si doctrinei in materie;
d) studierea si valorificarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene;
e) cunostinte de operare pe calculator si cunoasterea unei limbi straine.

SECTIUNEA a 3-a
Indicatori de evaluare a performantelor profesionale
pentru judecatorii care ocupa functii de conducere 

Art. 18. — Activitatea desfasurata de judecatorii care ocupa functii de conducere se evalueaza prin urmatorii indicatori:
1. capacitatea de conducere si organizare:
a) gestionarea resurselor umane si materiale;
b) capacitatea de planificare a activitatilor;
c) repartizarea echilibrata si echitabila a atributiilor de serviciu;
d) organizarea eficienta in limita competentelor legale a activitatii instantei, incluzand problemele administrative, resursele si dotarile;
e) rezolvarea cu celeritate a lucrarilor specifice activitatii de conducere;
f) preocuparea pentru pregatirea profesionala a judecatorilor si a celorlalte categorii de personal;
g) gestionarea informatiilor;
h) modul de indeplinire a atributiilor specifice, prevazute de legi si regulamente;
2. capacitatea de control:
a) verificarea activitatii de grefa si secretariat;
b) capacitatea de sesizare si solutionare a deficientelor de orice fel;
c) managementul situatiilor de criza;

3. capacitatea decizionala si asumarea raspunderii:
a) initiativa, promptitudinea si rapiditatea in luarea deciziilor si asumarea raspunderii;
b) supunerea spre dezbatere colegiului de conducere a problemelor generale de conducere ale instantei;
c) rezistenta la stres;
d) respectarea principiului distribuirii aleatorii a cauzelor;

4. comportamentul si comunicarea:
a) comportamentul si comunicarea cu judecatorii, procurorii, personalul auxiliar, justitiabilii, persoanele implicate in actul de justitie, alte institutii si mass-media;
b) asigurarea accesului la informatiile de interes public din cadrul instantei;
c) transparenta actului de conducere;
d) obiectivitatea si impartialitatea;
e) motivarea personalului;
f) asigurarea unui climat optim de munca.

SECTIUNEA a 4-a
Indicatori de evaluare a performantelor profesionale
pentru procurorii care ocupa functii de conducere

A. Eficienta 

Art. 19. — Eficienta activitatii profesionale desfasurate de procurorii cu functii de conducere se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
1. capacitatea de organizare:
a) organizarea eficienta in limita competentelor legale a activitatii unitatii de parchet, incluzand problemele administrative, resursele si dotarile;
b) repartizarea optima a procurorilor si a celorlalte categorii de personal in cadrul unitatii;
c) capacitatea de planificare a activitatilor;
d) repartizarea optima, cu celeritate si pe criterii obiective a dosarelor si lucrarilor;
e) rezolvarea cu celeritate a lucrarilor specifice activitatii de
conducere;
f) preocupare pentru pregatirea profesionala a procurorilor si a celorlalte categorii de personal;
g) monitorizarea activitatii procurorilor in ceea ce priveste rezolvarea cu celeritate a lucrarilor;
2. capacitatea de coordonare:
a) capacitatea de mobilizare si motivare a procurorilor din subordine;
b) capacitatea de a intelege valentele fiecarui lucrator si de valorificare superioara a disponibilitatilor fiecaruia;
c) capacitatea de coalizare a procurorilor spre obiective comune si motivare in executarea deciziilor;
d) promptitudinea de a raspunde solicitarilor subalternilor;
e) capacitatea de sesizare si solutionare a deficientelor de orice fel;
f) activitati organizate cu factorii de conducere ai organelor de cercetare penala si ai altor institutii;
3. capacitatea de control:
a) efectuarea controlului operativ curent;
b) efectuarea controalelor tematice;
c) verificarea activitatii de grefa si secretariat;
d) capacitatea de remediere a deficientelor constatate in urma controalelor efectuate;
4. capacitatea decizionala si asumarea raspunderii:
a) capacitatea de adaptare rapida, initiativa, promptitudine in luarea deciziilor si asumarea raspunderii masurilor dispuse, inclusiv in cazul actelor de indisciplina;
b) capacitatea de delegare a atributiilor in mod optim si rational;
c) supunerea spre avizare colegiului de conducere a problemelor generale de conducere ale parchetului.

B. Calitatea activitatii 

Art. 20. — Calitatea activitatii profesionale desfasurate de procurorii ce ocupa functii de conducere se apreciaza in functie de urmatorii indicatori:
a) asigurarea unui climat corespunzator in unitate si gestionarea situatiilor de criza;
b) gestionarea informatiilor;
c) asigurarea unei bune colaborari cu alte unitati de parchet, instante, alte institutii ale statului si mass-media;
d) realizarea unei bune comunicari cu procurorii din subordine, personalul auxiliar, justitiabilii si persoanele implicate in actul de justitie;
e) calitatea actelor intocmite;
f) solutii imputabile procurorilor din subordine si numarul inculpatilor arestati preventiv si netrimisi in judecata;
g) calitatea verificarii solutiilor pronuntate de instanta, in cadrul sedintelor de analiza;
h) forta de a reactiona la decizii manageriale gresite ale superiorilor lor;
i) prevenirea actelor de indisciplina.
#PAGEBREAK#
C. Integritatea
 
Art. 21. — Integritatea judecatorilor care ocupa functii de conducere se apreciaza in functie de indicatorii prevazuti la art. 6.
Art. 22. — Integritatea procurorilor ce ocupa functii de conducere se apreciaza in functie de indicatorii prevazuti la art. 16.
D. Obligatia formarii profesionale si absolvirea unor cursuri de specializare:
Art. 23. — La analizarea criteriului formarii profesionale continue a judecatorilor care ocupa functii de conducere vor fi avuti in vedere indicatorii prevazuti la art. 7.
Art. 24. — La analizarea criteriului formarii profesionale continue a procurorilor care ocupa functii de conducere vor fi avuti in vedere indicatorii prevazuti la art. 17.

CAPITOLUL III
Comisiile de evaluare 


Art. 25. — (1) Evaluarea judecatorilor si procurorilor se face de comisii constituite prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecatori si procurori, formate astfel:
a) pentru judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, 2 judecatori desemnati de colegiul de conducere al instantei supreme si un membru supleant;
b) pentru judecatorii de la judecatorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel si procurorii de la parchetele de pe langa acestea, din presedintele instantei sau, dupa caz,
conducatorul parchetului, 2 judecatori, respectiv 2 procurori, desemnati de colegiul de conducere al instantei sau parchetului, si un membru supleant;
c) pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din conducatorul sectiei, directiei/serviciului, 2 procurori desemnati de colegiul de conducere si un membru supleant;
d) pentru procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, din procurorul sef al directiei, 2 procurori desemnati de colegiul de conducere si un membru supleant;
e) pentru procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, din procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, procurorul sef al directiei, 2 procurori desemnati de colegiile de conducere si un membru supleant.
(2) Activitatea specifica functiei de judecator sau de procuror, desfasurata de evaluatori, va fi evaluata de comisia de evaluare de la instanta ierarhic superioara sau unitatea de parchet ierarhic superioara celei la care functioneaza.
(3) Evaluarea celor 2 judecatori care fac parte din comisia Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de o comisie formata din 2 judecatori cu grad profesional corespunzator, desemnati de sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii
dintre membrii sai.
(4) Evaluarea procurorilor care fac parte din comisia de evaluare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din comisia de evaluare a procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si din comisia de evaluare a procurorilor din cadrul Directiei de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism se face de o comisie formata din 2 procurori cu grad profesional corespunzator, desemnati de sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii sai.
(5) Presedintele fiecarei comisii este conducatorul instantei sau parchetului.
(6) La instantele sau parchetele la care functioneaza un numar mai mic de 10 judecatori, respectiv procurori, evaluarea se face de comisia constituita la instanta ierarhic superioara sau, dupa caz, la parchetul ierarhic superior.
(7) Evaluarea judecatorilor militari de la toate instantele militare se face de o comisie constituita la nivelul Curtii Militare de Apel, formata din presedintele acestei instante, 2 judecatori desemnati de colegiul de conducere si un membru supleant.
(8) Evaluarea procurorilor militari de la toate parchetele militare se face de o comisie constituita la nivelul Parchetului de pe langa Curtea Militara de Apel, formata din procurorul general al acestui parchet, 2 procurori desemnati de colegiul de
conducere si un membru supleant.
(9) Evaluarea judecatorilor si procurorilor detasati la alte institutii decat instantele si parchetele se face conform prezentului regulament, dupa incetarea detasarii, la implinirea a 3 ani de activitate efectiva ca judecator sau procuror.
(10) In cazul judecatorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei de 3 ani isi desfasoara activitatea la instante sau parchete diferite, ca urmare a delegarii ori detasarii sau transferului, comisia de evaluare va obtine datele si informatiile necesare pentru evaluare de la comisiile de evaluare constituite la instantele sau parchetele la care acestia si-au desfasurat activitatea in perioadele respective. 

Art. 26. — (1) Judecatorii si procurorii, precum si membrii supleanti desemnati de colegiile de conducere sunt numiti in comisiile de evaluare avand in vedere urmatoarele criterii: pregatirea si experienta profesionala, reputatia de care se bucura, abilitatile de comunicare, precum si rezultatul obtinut la ultima evaluare.
(2) Membrii comisiilor si membrii supleanti sunt numiti pentru o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii in functie o singura data.
(3) Membrii comisiilor si membrii supleanti trebuie sa obtina o atestare ca evaluatori in urma absolvirii cursurilor speciale organizate de Institutul National al Magistraturii, dupa ce au fost desemnati de colegiile de conducere ale instantelor sau parchetelor, si trebuie sa aiba, in masura posibilitatilor, specializari diferite.
(4) Comisiile functioneaza cu participarea tuturor membrilor si hotarasc cu majoritatea voturilor acestora.
(5) Culegerea datelor si a informatiilor necesare evaluarii, precum si constatarile preliminare pot fi facute de oricare dintre membrii comisiei de evaluare.
(6) Comisia de evaluare, cu participarea tuturor membrilor, delibereaza si hotaraste cu privire la notarea fiecarui indicator si acordarea calificativului.
(7) In cazul in care unul dintre membri se afla in imposibilitatea de a exercita functia de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va face dupa inlocuirea acestuia cu membrul supleant.
(8) Exista incompatibilitate intre membrii comisiei de evaluare si judecatorul sau procurorul evaluat, in urmatoarele situatii:
1. cand unul dintre membrii comisiei de evaluare este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu judecatorul sau procurorul evaluat;
2. cand exista sau a existat in perioada de 5 ani inaintea evaluarii un litigiu intre unul dintre membrii comisiei de evaluare si judecatorul sau procurorul evaluat.
(9) Daca un membru al comisiei de evaluare se afla intr-o situatie care, desi nu se incadreaza in cazurile de incompatibilitate prevazute la alin. (8), este de natura sa ii afecteze obiectivitatea in evaluarea unui judecator sau procuror, acesta are obligatia de a anunta de indata colegiul de conducere al instantei sau parchetului.
(10) In situatiile prevazute la alin. (8) si (9) membrul comisiei de evaluare care este incompatibil va fi inlocuit de membrul supleant.
(11) Nu pot face parte din aceeasi comisie de evaluare judecatorii si procurorii care sunt soti, rude sau afini pana la al patrulea grad inclusiv. 

Art. 27. — (1) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanti, pot fi revocati din functie pentru neindeplinirea atributiilor ce le revin sau indeplinirea necorespunzatoare a acestora, prin hotarare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, numai la propunerea motivata a colegiului de conducere al instantei sau a parchetului la care isi desfasoara activitatea.
(2) Plenul decide cu privire la cererea de revocare, pe baza verificarilor efectuate de catre Inspectia Judiciara.

Art. 28. — In functie de volumul de activitate de la instante si parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea partiala a evaluatorilor de celelalte activitati.

CAPITOLUL IV
Procedura de evaluare 

Art. 29. — (1) Prima evaluare a judecatorilor si procurorilor se face la 2 ani de la numirea in functie, iar urmatoarele evaluari se fac la fiecare 3 ani, de regula in luna februarie a anului urmator.
(2) Pentru judecatorii si procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face dupa 3 ani de la incetarea mandatului. 

Art. 30. — (1) Activitatea de evaluare a activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor se desfasoara pe parcursul intregii perioade de 3 ani.
(2) Comisia de evaluare intocmeste un dosar de evaluare pentru fiecare judecator sau procuror, dosar care va cuprinde procesele-verbale incheiate anual, raportul de evaluare final, precum si observatiile si obiectiunile celui evaluat.
(3) Judecatorii si procurorii au acces oricand la propriul dosar de evaluare. 

Art. 31. — Pentru fiecare judecator sau procuror se intocmeste anual un proces-verbal in care se mentioneaza date privind eficienta si calitatea activitatii, date referitoare la integritate si la formarea profesionala continua, evaluatorul si evaluatul stabilind aspectele cu privire la care este necesara realizarea unui progres in perioada urmatoare. 

Art. 32. — (1) In procedura de evaluare, comisiile pot consulta orice evidenta a instantelor sau parchetelor, inclusiv actele de control.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii comunica, la cererea comisiilor de evaluare, datele care sunt relevante pentru activitatea de evaluare din mapele profesionale ale judecatorilor si procurorilor.
(3) Pentru evaluarea calitatii redactarii hotararilor, comisia de evaluare selectioneaza anual un numar de cel putin 10 hotarari cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel putin mediu, pronuntate in diferite stadii procesuale, pe care le considera relevante pentru activitatea desfasurata. Copiile actelor intocmite de judecator sau procuror, considerate de acesta si de membrii comisiei relevante sub aspectul calitatii activitatii, se ataseaza la raportul de evaluare.
(4) Pentru evaluarea calitatii redactarii solutiilor date de procuror, comisia de evaluare selectioneaza anual un numar de cel putin 10 solutii adoptate, pe care le considera relevante pentru activitatea desfasurata.
(5) Pentru evaluarea calitatii redactarii actelor intocmite de procurorii care desfasoara activitate in faza de cercetare judecatoreasca, comisia de evaluare selectioneaza anual un numar de 10 lucrari — concluzii, motive de apel, motive de recurs —, pe care le considera relevante pentru activitatea desfasurata. 

Art. 33. — Autoevaluarea reprezinta procesul prin care judecatorul sau procurorul formuleaza propriile aprecieri cu privire la activitatea desfasurata in perioada supusa evaluarii, acordand note motivate la fiecare indicator, aceasta avand rolul de a pregati judecatorul sau procurorul pentru un dialog constructiv cu membrii comisiei de evaluare, in cadrul interviului. 

Art. 34. — Interviul de evaluare reprezinta discutia purtata intre judecatorul sau procurorul evaluat si membrii comisiei de 
evaluare, atat cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor si informatiilor necesare evaluarii, cat si cu privire la aspectele in legatura cu care judecatorul sau procurorul a formulat observatii si obiectii. 

Art. 35. — (1) Raportul de evaluare a activitatii profesionale are caracter confidential, se intocmeste separat, pentru fiecare judecator si procuror, pe baza proceselor-verbale preliminare si a interviului, dupa care se comunica celui evaluat.
(2) Raportul de evaluare cuprinde descrierea activitatilor desfasurate de comisia de evaluare, fisa de evaluare, conform modelului corespunzator, prevazut in anexele nr. 1A, 1B, 2A, 2B, 2C, 2D si 2E*) la prezentul regulament, eventualele recomandari facute judecatorului sau procurorului evaluat si se intocmeste in 3 exemplare, dintre care unul se comunica judecatorului sau procurorului evaluat, unul se pastreaza la dosarul de evaluare, iar unul se ataseaza la mapa profesionala.
(3) Prin raportul de evaluare a activitatii profesionale a judecatorului sau procurorului se acorda unul dintre urmatoarele calificative: „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfacator” sau
„Nesatisfacator”.
(4) Inainte de intocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare intocmeste un proiect de raport care se comunica judecatorului sau, dupa caz, procurorului evaluat, acesta avand dreptul de a formula observatii si obiectii in termen de 15 zile.
(5) Observatiile si obiectiile se depun la comisia de evaluare, care se pronunta asupra acestora in termen de 15 zile. In situatia in care observatiile si obiectiile se admit, se vor face modificarile corespunzatoare in cuprinsul raportului de evaluare. 
#PAGEBREAK#
Art. 36. — (1) Fiecare indicator se noteaza cu note cuprinse intre 1 si 10, iar fiecare nota acordata se motiveaza, facandu-se, daca este cazul, recomandarile necesare.
(2) In situatia in care exista subindicatori, nota acordata la indicatorul respectiv reprezinta media aritmetica a notelor obtinute la subindicatorii prevazuti.
(3) Nota obtinuta de judecatorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezinta media aritmetica a notelor acordate la indicatorii corespunzatori acelui criteriu.
(4) Calificativul se acorda in functie de media aritmetica a notelor obtinute de judecatorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare, astfel:
— de la 9 (inclusiv) la 10 — calificativul „ Foarte bine”;
— de la 7 (inclusiv) la 9 — calificativul „Bine”;
— de la 5 (inclusiv) la 7 — calificativul „Satisfacator”;
— sub nota 5 — calificativul „Nesatisfacator”.
(5) Notele obtinute la fiecare indicator de evaluare, precum si calificativul acordat trebuie sa corespunda datelor, constatarilor si observatiilor comisiei de evaluare. 

Art. 37. — (1) Judecatorii sau procurorii nemultumiti de calificativul acordat pot face contestatie la sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la comunicare.
(2) Contestatia se depune la presedintele comisiei de evaluare, care, in cursul aceleiasi zile, o transmite sectiei competente din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii,
impreuna cu raportul de evaluare, insotit de copii ale documentelor avute in vedere la evaluare si punctul de vedere al comisiei fata de contestatia formulata.
(3) Pentru solutionarea contestatiei, sectiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere comisiilor de evaluare orice informatii pe care le considera necesare. Contestatia se solutioneaza cu citarea obligatorie a judecatorului sau, dupa caz, a procurorului. Audierea judecatorului sau procurorului nu este obligatorie.
(4) Judecatorii si procurorii evaluati de comisiile de evaluare din cadrul sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii pot face contestatie la sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii in termenul prevazut la alin. (1). Magistratii care au facut parte din comisia de evaluare nu pot participa la solutionarea contestatiei de catre sectia Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Hotararile sectiilor pot fi atacate, in termen de 5 zile de la comunicare, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Hotararile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile. 

Art. 38. — (1) Judecatorii si procurorii care primesc calificativul „Nesatisfacator” sunt obligati sa urmeze, pentru o perioada cuprinsa intre 3 si 6 luni, cursuri organizate de Institutul National al Magistraturii.
(2) Judecatorii si procurorii care primesc calificativul „Satisfacator” in urma a doua evaluari consecutive sunt obligati sa urmeze, pentru o perioada cuprinsa intre 3 si 6 luni, cursuri organizate de Institutul National al Magistraturii. 

Art. 39. — (1) Cursurile prevazute la art. 38 alin. (1) si (2) se incheie cu sustinerea unui examen.
(2) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecatorii sau procurorii care au primit calificativul „Nesatisfacator” sau care au primit la doua evaluari consecutive calificativul „Satisfacator”, precum si tematica si bibliografia examenului prevazut la alin. (1)
se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, in functie de recomandarea comisiilor de evaluare.
(3) Comisia de examinare este formata din 2 judecatori sau, dupa caz, 2 procurori, care au cel putin acelasi grad profesional cu judecatorul sau procurorul examinat, si un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii, numiti prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.

Art. 40. — (1) Absenta nejustificata echivaleaza cu nepromovarea examenului.
(2) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va sustine in termen de maximum o luna de la incetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. In aceste situatii judecatorul sau procurorul are obligatia de a instiinta conducerea Institutului National al Magistraturii atat cu privire la motivul neprezentarii la examen, cat si referitor la data incetarii acestuia, prezentand dovada motivelor invocate. 

Art. 41. — Pentru judecatorii sau procurorii care primesc in urma a doua evaluari consecutive calificativul „Nesatisfacator” sau care nu au promovat examenul prevazut la art. 39 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune presedintelui Romaniei eliberarea din functie, pentru incapacitate profesionala.