Suspendarea contractului este in realitate o suspendare a principalelor sale efecte - prestarea, muncii si plata acesteia¹ - ce se manifesta printr-o incetare temporara a traducerii lor in viata; ea se deosebeste de incetarea contractului de munca, care presupune disparitia efectelor sale.

Pentru definirea exacta a notiunii de suspendare, trebuie mentionat ca nu in toate cazurile in care salariatul nu presteaza munca este vorba de suspendarea contractului. Prin insasi natura ei, prestarea muncii este discontinua, perioadele de munca alternand cu cele de odihna. Dar, nici repausul de la o zi la alta, ori cel de la sfarsitul saptamanii, nici cel din sarbatorile legale sau perioada in care salariatul se afla in concediu de odihna nu pot fi considerate ca suspendari ale contractului. Acestea sunt intreruperi firesti ale muncii pentru ca salariatul sa-si poata reface forta de munca si tin de insusi specificul contractului de munca².
Suspendarea reprezinta un rezultat determinat de aplicarea si functionarea a doua principii fundamentale din dreptul muncii si anume³:

- stabilitatea raporturilor de munca, care impune cu necesitate mentinerea in fiinta a contractului;
- caracterul sinalagmatic al acestui contract care presupune prestatii succesive, iar atunci cand o parte inceteaza in mod temporar executarea obligatiilor asumate, cealalta sa procedeze in mod simetric la sistarea temporara a indatoririlor sale.
Potrivit art. 49 alin. (3) din Codul muncii, pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat plata salariului si prestarea muncii, daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
De exemplu, art. 66 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 nr. 2895/29.12.2006⁴ dispune ca in cazul in care salariata se afla in concediu de maternitate (caz de suspendare a contractului individual de munca), unitatea va compensa pe o anumita perioada, stabilita prin contractele colective de munca la nivel de unitate (dar care nu poate fi mai mica de 6 saptamani), diferenta dintre salariul de baza individual avut si indemnizatia legala.


____
¹Art. 49 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
²A. Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 500.
³Ibidem.
⁴Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea V, nr. 5 din 29.01.2007.