Adoptarea graduala a unor forme de protest fata de grila unica de salarizare a fost decisa saptamana aceasta, in cadrul Adunarii Generale a Magistratilor din raza de activitate a Curtii de Apel Targu Mures.

In cadrul intrunirii, magistratii au discutat despre salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si efectele concretele ale acesteia si au analizat propunerile privind eficientizarea activitatii instantelor, cu referire la respectarea stricta a programului de lucru, numarul si complexitatea cauzelor pentru fiecare sedinta de judecata.

Analizand efectele concrete ale aplicarii grilei de salarizare cuprinse in proiectul legii cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, magistratii au constatat o diminuare substantiala a veniturilor .

Totodata, magistratii au constatat discrepante nejustificate in salarizarea judecatorilor ce ocupa functii de conducere prin raportare la judecatorii ce ocupa functii de executie, aplicarea unor coeficienti de ierarhizare foarte mici pentru judecatorii stagiari (3,70) si aplicarea unor coeficienti de ierarhizare nejustificat de mari consilierilor Ministrului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti cat si a consilierilor presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu referire la acest ultim aspect, coeficientul de ierarhizare a consilierilor din Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti este de 9,20 iar a judecatorilor de Curte de Apel cu o vechime intre 10-15 ani este de 6,70, a judecatorilor de Tribunal cu aceeasi vechime este de 6,35, a judecatorului de Judecatorie cu aceeasi vechime este de 5,10.

In modalitatea in care a fost conceputa grila de salarizare, magistratii sunt de parere ca ea mentine si acutizeaza actualele inechitati si afecteaza in mod negativ judecatorii stagiari precum si judecatorii cu functii de executie.

Pornind de la principiile enuntate in art. 126 din proiectul de lege , magistratii prezenti la Adunarea Generala au considerat ca aceste principii sunt doar afirmate, puterea judecatoreasca fiind doar formal recunoscuta ca loc si rol in statul de drept .

Prin art.126, alin.2 din Legea cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice „salarizarea judecatorilor si procurorilor trebuie sa le asigure o reala independenta economica, conditie necesara pentru protectia acestora impotriva oricarei atingeri aduse independentei si impartialitatii lor in infaptuirea actului de justitie”.

”In conditiile in care veniturile magistratilor sunt rezultatul inmultirii coeficientilor de ierarhizare mentionati mai sus cu salariului de baza minim brut pe tara potrivit H.G 1051/2008, principiul enuntat de art. 126, alin.2 ramane doar o simpla afirmatie”, subliniaza magistratii.

De asemenea in urma analizei proiectului de lege, magistratii prezenti au constatat ca nu este respectat principiul egalitatii puterilor in stat , in conditiile in care membrii ai puterilor executive si legislative beneficiaza de „bunavointa” redactorului proiectului dat publicitatii, acestia din urma avand o grila mult mai favorabila in comparatie cu membrii puterii judecatoresti.

Fata de constatarile enuntate mai sus, magistratii au decis adoptarea in mod gradual a unor forme de protest care sa nu afecteze drepturile si interesele justitiabililor ca de exemplu: participarea la sedintele de judecata fara insemnele distinctive (roba, insigne, baveta) pana la data de 31 august inclusiv, si refuzul unanim de a participa la alegerile prezidentiale din luna noiembrie in calitate de presedinti ai birourilor electorale. Au fost propuse si alte forme de protest, care vor fi puse in aplicare ulterior datei pana la care se desfasoara forma de protest mentionata.

Cu privire la propunerile privind eficientizarea activitatii instantelor, Adunarea Generala a magistratilor a dezbatut necesitatea respectarii stricte a dispozitiilor Codului muncii, respectiv a programului de 8 ore/zi. in acest sens s-a hotarat abordarea unor masuri administrative de catre presedintii instantelor in vederea diminuarii numarului de dosare pe sedinta de judecata pentru a asigura conditii normale de munca pentru magistrati, avand in vedere faptul ca o sedinta de judecata presupune studiu acesteia, documentarea judecatorului, dezbaterile in sedinta publica, deliberarile, pronuntarea hotararii si redactarea acesteia.