Tema 3. Cum devine munca la negru muncã cu forme legale?

Autor: Drd. Ana Cioriciu Stefanescu, Specialist Contractdemunca.ro

     1. Consimþãmântului pãrþilor versus forma scrisã a contractului individual de muncã

     Aºa cum se aratã în literatura juridicã de specialitate , contractul individual de muncã este consensual, deoarece se încheie prin simplul acord de voinþã al pãrþilor, manifestarea lor de voinþã, neînsoþitã de nici un fel de formã, fiind suficientã pentru formarea valabilã a contractului.
     Însã, legislaþia actualã, cuprinde o limitarea a acestui caracter, impunând încheierea numai în formã scrisã. Obligaþia de încheiere a contractului individual de muncã în formã scrisã în limba românã revine angajatorului, conform art. 16 alin. (1) din Codul muncii.
     Cu toate acestea, trebuie sã înþelegem cã pentru valabilitatea (existenþa) contractului se cere doar consimþãmântul pãrþilor, nu ºi forma scrisã. În acest sens, s-a subliniat cã prin o asemenea forma, nu are loc transformarea într-un contract solemn, forma scrisã fiind reglementatã, în interesul pãrþilor (mai ales a salariatului) care astfel îºi asigurã un mijloc de probã privind încheierea ºi conþinutul acestuia, prevãzut ca atare, de lege.
     Deci, pentru respectarea actualelor prevederi ale Codului muncii la încheierea în condiþii legale a unui contract individual de muncã trebuie sã existe atât consimþãmântul parþilor, cât ºi forma scrisã a acestuia - lipsa consimþãmântului duce la neîncheierea contractului iar lipsa formei scrise atrage sancþionarea contravenþionala a angajatorului, cu amendã de la 1.500 lei la 2.000 lei pentru fiecare persoanã identificatã, fãrã a depãºi valoarea cumulatã de 100.000 lei, conform art. 276 alin. 1 lit. e) din acelaºi act normativ.



      2. Rolul Inspecþiei Muncii

       Dacã o persoanã a fost primitã la muncã fãrã încheierea unui contract de muncã ºi, ca urmare a acestui fapt, evident, nu beneficiazã de drepturile specifice salariaþilor, la care ar fi fost îndreptãþitã (vechime în muncã, stagii de cotizare etc.), se poate face dovada existenþei raportului de muncã prin mijloace de probã cum ar fi – înscrisuri (evidenþe contabile sau orice alte evidenþe în care sunt trecute drepturile bãneºti primite), începuturi de probe scrise, martori, prezumþii.
       Un prim rol în acest sens îl pot avea inspectorii de muncã, pentru cã potrivit art. 5 lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinþarea ºi organizarea Inspecþiei Muncii , aceasta, prin inspectoratele teritoriale de muncã, controleazã modul în care sunt respectate prevederile referitoare la relaþiile de muncã.
       Astfel cã, în temeiul art. 19 alin. (1) lit. h) din aceeaºi lege inspectorii de muncã au dreptul sã dispunã mãsuri – la sesizare sau din oficiu - atunci când angajatorii nu îºi îndeplinesc obligaþiile legale, în ceea ce priveºte încheierea în formã scrisã a contractului individual de muncã, în cazul nostru.
      Una din aceste mãsuri poate fi tocmai obligarea încheierii contractului individual de muncã, de la data prestãrii activitãþii, dacã din verificãri rezultã cã s-a prestat “muncã la negru”.
     Contractului individual de muncã care s-a întocmit în urma mãsurii dispuse de inspectorii de muncã va trebui înregistrat tot in maxim 20 de zile de la data stabilirii mãsurii, neînregistrarea fiind sancþionatã contravenþional , angajatorul având obligaþia de a plãti drepturile salariale cuvenite ºi contribuþiile aferente la fondurile de asigurãri, potrivit legii, precum ºi de a înregistra actele care atestã aceste operaþiuni - state de plata, declaraþii – ºi de a le depune la inspectoratul teritorial de muncã ºi la gestionarii de contribuþii.
În acest fel, perioada lucratã anterior, prin întocmirea formelor legale devine vechime în muncã, respectiv stagiu de cotizare.
     Înregistrarea contractului se face ºi în registrul electronic al salariaþilor care trebuie transmis la inspectoratul teritorial de muncã în termen de 20 de zile de la data angajãrii primului salariat, sub sancþiunea amenzii contravenþionale, cuprinsã intre 2.000 lei ºi 5.000 lei .
     Subliniem cã, în conformitate cu art. 21 din Legea nr. 108/1999, refuzul unui angajator de a aduce la îndeplinire o mãsurã dispusã de inspectorii de muncã constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 3000 lei la 10000 lei.

     3. Rolul instanþei judecãtoreºti

     Dacã, totuºi, nici prin aceste modalitãþi persoana nu dobândeºte recunoaºterea vechimii în muncã, atunci poate apela la instanþa judecãtoreasca competentã.
     Pe bazã de probe – martori, înscrisuri, interogatorii, probarea prestaþiilor efectuate, prezumþii - , instanþa poate sã oblige angajatorul la plata drepturilor salariale ºi a contribuþiilor datorate cãtre fondurile de asigurãri ºi la completarea corespunzãtoare a carnetului de munca .
     Este foarte important ca în cererea de chemare în judecatã persoana interesatã sã solicite instanþei obligarea angajatorului la întocmirea documentelor de platã a salariilor ºi depunerea acestora la inspectoratul teritorial de muncã, pentru cã numai în baza acestora pot fi efectuate înregistrãri în carnetele de muncã, în cazul societãþilor cu capital integral privat.
     Un rol important în proces îl pot avea ºi constatãrile inspectorilor de muncã solicitate de instanþa judecãtoreascã.