Legislatia din Romania ofera, inca din 2004, un instrument pentru dezvoltarea integritatii publice in administratie, prin implicarea personalului in lupta contra coruptiei. Desi introduce principii precum apararea interesului public sau protectia avertizorului de integritate, Legea 571/2004 nu a adus pana acum rezultatele scontate, avand in vedere ultimul Indice de Perceptie a Coruptiei, lansat de Transparency International, in noiembrie 2009, conform caruia Romania a obtinut 3,8 puncte din 10.
Vorbim in acest context de Legea nr.571/2004 ce reglementeaza masurile privind protectia persoanelor care au reclamat ori au sesizat
incalcari ale legii in cadrul autoritatilor publice, institutiilor publice, savarsite de catre
persoane cu functii de conducere sau de executie din autoritatile, institutiile publice si din celelalte unitati bugetare.
Pentru clarificarea termenilor,
avertizare in interes public inseamna sesizarea facuta cu buna-credinta cu privire la orice fapta care presupune o incalcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrari, eficientei, eficacitatii, economicitatii si transparentei.
Avertizorul este persoana care face o sesizare si este
incadrata intr-una dintre autoritatile publice, institutiile publice sau in alte unitati publice.
Formal vorbind, aceasta lege a introdus inca din 2004 elemente de noutate pentru apararea integritatii institutiilor publice, care tin de atitudine civica, orientarea catre respectarea legii si ingradirea comportamentului personalizat in cadrul autoritatilor publice.
Aplicarea ei este problematica fie din lipsa informarii, fie din cauza conotatiilor negative pe care termenul de avertizor de integritate le primeste, pe fondul factorilor socio-politici.
In acest sens, un studiu
Transparency International, referitor la avertizarea in interes public, realizat in 10 state din Europa, printre care si Romania, arata ca „factorii culturali si politici reprezinta un obstacol important in protectia eficienta a avertizorilor de integritate. Pe teritoriul celor 10 state membre ale UE, dintre care majoritatea sunt situate in Europa centrala si de est, si poarta mostenirea retelelor din politia secreta a fostul bloc comunist, avertizorii de integritate sunt inconjurati de conotatii negative.
Mai degraba decat a fi perceput ca un exemplu demn de urmat si ca un campion al binelui public, un avertizor de integritate este adesea considerat nedemn de incredere: termenul „avertizor de integritate” este asociat cu ideea de informator, tradator sau turnator".
Acelasi studiu arata ca Romania este, totusi, printre putinele state in care legislatia privitoare la avertizarea de integritate beneficiaza de un cadru unitar, desi restrans la sectorul public.
Legea vine sa aduca elemente de noutate pentru apararea integritatii publice, precum interesul public, sau
principiul nesanctionarii abuzive.
Acesta din urma este deosebit de important, pentru ca majoritatea regulamentelor disciplinare prevedeau ca, daca un functionar are ceva de semnalat la nivelul incalcarii principiilor legalitatii, singurele alternative sunt comisia de disciplina sau seful ierarhic, sau, in cel mai grav caz, procurorul, orice alta varianta putand fi sanctionata.
In prezent aceste dispozitii au fost inlaturate prin stabilirea caracterului special al
Legii nr. 571/2004 fata de
Codul muncii si de
Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata. Mai mult, in ceea ce priveste functionarii publici,
Legea nr. 50/2007, care modifica
Legea nr. 7/2004 privind codul de conduita al functionarilor publici, statueaza expres faptul ca acesta nu reprezinta temei pentru derogarea de la dreptul functionarului public de a face sesizari in baza
Legii nr. 571/2004, privind protectia avertizorilor de integritate.
De asemenea, unul dintre cele mai importante articole ale legii introduce principiul conform caruia,
sesizarea privind incalcarea legii se poate face catre una sau mai multe entitati publice sau private, in functie de aprecierea avertizorului de integritate: „sesizarea privind incalcarea legii sau a normelor deontologice si profesionale, poate fi facuta fie sefului ierarhic al persoanei care a incalcat prevederile legale, comisiilor de disciplina sau altor organisme similare din cadrul autoritatii publice fie organelor judiciare sau
mass-media, organizatiilor profesionale, sindicale sau patronale precum si organizatiilor neguvernamentale”.
Un alt principiu statuat in corpul legii este cel al protectiei avertizorilor de integritate in fata comisiilor de disciplina. Legea prevede ca avertizorii in interes public beneficiaza de prezumtia de buna-credinta, pana la proba contrara, iar la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare,
comisiile de disciplina sau alte organisme similare din cadrul autoritatilor publice, institutiilor publice sau al altor unitati au obligatia de a invita presa si un reprezentant al sindicatului sau al asociatiei profesionale.
„Anuntul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autoritatii publice, institutiei publice sau a unitatii bugetare, cu cel putin 3 zile lucratoare inaintea sedintei, sub sanctiunea nulitatii raportului si a sanctiunii disciplinare aplicate”, mai adauga textul de lege.
De asemenea, in situatia in care cel reclamat prin avertizarea in interes public este sef ierarhic, direct sau indirect, ori are atributii de control, inspectie si evaluare a avertizorului, comisia de disciplina sau alt organism similar va asigura protectia avertizorului, ascunzandu-i identitatea.
Dezbatere Avocatnet.ro: Tu ti-ai asuma rolul de avertizor de integritate, intr-o institutie publica?
Comentarii articol (4)