Justitia greseste, iar statul plateste: peste 42 de milioane de lei din buget se duc pentru procesele pierdute la CEDO

Semnalele pozitive relevate de ultimul Eurobarometru, in toamna anului 2009, in ceea ce priveste increderea in justitie, au inca nevoie de reconfirmare pe viitor, in conditiile in care, in 2008, Romania a fost pe locul trei in ceea ce priveste numarul de procese aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului, insumand 8900 de cauze (9,1%), din numarul total al cauzelor inregistrate.

Romania plateste 41 de milioane de lei pentru cauzele pierdute la CEDO

De asemenea, in anul 2009, cuantumul total al despagubirilor platite de Ministerul Finantelor Publice (MFP) ca urmare a condamnarilor Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a fost de peste 41 de milioane de lei, conform informatiilor furnizate Avocatnet.ro de MFP.

Din perspectiva increderii in actul justitiei, nici studiul realizat in 2009 de Transparency International Romania nu ofera o perspectiva pozitiva: la intrebarea „ Cata incredere aveti ca vi s-ar face dreptate atunci atunci cand legea este in favoarea dvs.?”, aproape 70% dintre respondenti se declara sceptici.

Ministerul Justitiei a incercat sa impuna o raspundere materiala a magistratilor

Luand in considerare aceste cifre, sa ne reamintim de proiectul initiat inca din 2008 de Ministerul Justitiei, privind raspunderea materiala a magistratilor, care nici pana in momentul de fata nu a intrat in proces legislativ.

Propunerea legislativa introducea cercetarea disciplinara a magistratilor care trimit statul in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin comiterea unor erori judiciare cu „rea credinta” sau „grava neglijenta”.

„Proiectul a primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), intrucat presupunea implicarea acestei institutii in cadrul procedurii de stabilire a raspunderii materiale a judecatorilor si procurorilor” a mentionat Ministerul Justitiei pentru Avocatnet.ro.
Ulterior, in anul 2009, CSM a venit cu o alternativa la proiectul initiat de Ministerul Justitiei, in contextul directiilor prioritare de actiune pentru anul 2009, stabilite in baza constatarilor, criticilor si recomandarilor aduse Romaniei, prin Raportul intermediar al Comisiei Europene, din 12 februarie 2009.

Trebuie sa mentionam ca, CSM nu are potrivit dispozitiilor constitutionale drept de initiativa legislativa, rolul acestuia fiind doar consultativ.  In domeniul activitatii judiciare acest drept apartine Ministerului Justitiei, care este singurul in masura sa promoveze proiectul de act normativ.

Alternativa CSM

CSM considera ca, existenta unei reglementari clare si coerente in materia raspunderii materiale a magistratilor este neceasara, drept pentru care, institutia a venit cu o serie de propuneri pentru imbunatatirea prevederilor legale din domeniu.

Apreciem ca printre cele mai importante propuneri se numara stabilirea competentei materiale, a procedurii judiciare si a faptului ca exercitarea unei astfel de actiuni este scutita de plata taxei judiciare de timbru.

Putem observa de asemenea ca, propunerile Consiliului Superior al Magistraturii, sunt in acord cu  prevederile noului Cod Civil, ce va intra in vigoare in iulie 2010.

In acest sens, Capitolul IV, din noul Cod civil, afirma la Art. 1384, dreptul de regres. Astfel se mentioneaza ca „cel care raspunde pentru fapta altuia se poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu exceptia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator pentru prejudiciul cauzat.

De asemenea, „cand cel care raspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finantelor Publice se va intoarce in mod obligatoriu, pe cale judiciara, impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, in masura in care acesta din urma este raspunzator, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui prejudiciu.

Propunerea Consiliului Superior al Magistraturii urmareste imbunatatirea prevederilor legale din domeniul raspunderii magistratilor  si  prin stabilirea exacta a termenului de exercitare a actiunii in regres.

CSM-ul vrea o definitie pentru notiunea  de „rea credinta” si „grava neglijenta”

CSM a mai propus in cadrul proiectului privind raspunderea magistratilor definirea notiunii de „rea credinta” si „grava neglijenta”.
  De asemenea, Ministerul Finantelor Publice, in calitate de institutie publica implicata in mod direct atat in procedura de angajare a raspunderii statului pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin savarsirea erorilor judiciare cat si in procesul de angajare a raspunderii materiale a judecatorilor si procurorilor, consultat de CSM si Ministerul Justitiei, a formulat o serie de obiectii cu privire la continutul proiectului, printre care si faptul ca, nu este definita „eroarea judiciara”.

In aceeasi ordine de idei, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) concluziona intr-o opinie exprimata inca din 2002, ca „nu este potrivit ca un judecator sa fie expus, in ceea ce priveste exercitiul functiunilor juridice vreunei raspunderi personale, chiar prin despagubirea statului, cu exceptia cazului in care face o greseala intentionata, in conditiile in care aplicarea unor concepte cum ar fi neglijenta grava sau impardonabila este adesea dificila”.
 
CSM: Eroarea judiciara trebuie stabilita prin hotarare judecatoreasca

O alta modificare propusa de CSM are in vedere  precizarea expresa, ca actiunea in regres, in alte procese decat cele penale, se exercita dupa stabilirea prin hotarare judecatoreasca irevocabila a erorii judiciare.

 CSM a atras atentia  in nenumarate randuri  asupra acestui aspect care se refera la precizarea expresa a conditiei ca, exercitarea actiunii in regres, sa fie precedata de existenta unei hotarari judecatoresti definitive care sa stabileasca raspunderea penala sau disciplinara a magistratului.

In prezent, la Art. 96 din Legea nr. 303/2004, se precizeaza ca, in situatia altor procese decat cele penale, dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare savarsite si actiunea in regres a statului sunt conditionate de existenta, in prealabil, a unei hotarari definitive prin care sa se stabileasca, in conditiile legii, raspunderea penala sau disciplinara a magistratului.

Pe de alta parte, in cazul erorilor judiciare savarsite in procesele penale, legea nu conditioneaza printr-o prevedere expresa dreptul persoanei vatamate la actiunea in repararea pagubei si nici exercitarea actiunii in regres a statului de existenta, in prealabil, a unei hotarari judecatoresti definitive prin care s-a stabilit raspunderea penala sau disciplinara a magistratului.

CSM motiveaza importanta acestei prevederi prin faptul ca, „daca teoretic nu poate fi exclusa posibilitatea ca o eroare cauzatoare de prejudicii sa poata fi determinata si de o abatere disciplinara savarsita de magistratul in cauza, atunci cand se pune problema formularii actiunii in regres este necesar sa se stabileasca mai intai daca fapta care a determinat eroarea generatoare de prejudicii antreneaza sau nu raspunderea penala a magistratului, aceasta fiind o forma de raspundere mai grava decat raspunderea disciplinara”.

Numai statul poate actiona magistratii in instanta

Despre calitatea de reclamant in cadrul actiunii in regres CSM afirma ca aceasta trebuie sa apartina statului, prin Ministerul Finantelor Publice, „deoarece intre persoana care a suferit un prejudiciu si magistrat nu exista raporturi juridice, exercitarea activitatii acestuia din urma implicand exercitiul autoritatii de stat cu care a fost investit. Consiliul Superior al Magistraturii este un organ cu atributii administrative. Procedura de antrenare a raspunderii materiale a oricarei persoane se impune a fi una cu caracter judiciar, in virtutea dreptului de acces efectiv la o instanta, prevazut de normele constitutionale, dar si de cele ale art.6 din Conventia Europeana a drepturilor Omului. De aceea CSM nu ar trebui, in opinia noastra, sa aiba atributii in antrenarea raspunderii materiale a magistratilor”, a mentionat Consiliul Superior al Magistraturii, pentru Avocatnet.ro.

In plus, Carta Europeana a Statutului Judecatorilor prevede posibilitatea acestui tip de actiune de recurs, cu prevederea de siguranta ca, trebuie sa se obtina acordul anterior al unei autoritati independente cu reprezentare juridica relevanta.

Si totusi, in materie de raspundere civila, CCJE apreciaza ca principiul general trebuie sa aiba in vedere faptul ca judecatorii ar trebui sa fie scutiti complet de raspundere in ceea ce priveste plangerile direct impotriva lor, in legatura cu exercitiul de buna-credinta al functiunii acestora.

 Asigurarea pentru raspunderea materiala a magistratilor trebuie sa  devina efectiva

 In aceste conditii, judecatorii si procurorii ar putea primi despagubiri in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile le sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.  Propunerea a fost analizata de Plenului Consiliului Superior al Magistraturii inca din decembrie 2009.

Cum raspund in prezent judecatorii

Sub acest aspect, amintim ca, art. 52 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, prevede ca statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.”

De asemenea, Art. 96 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste ca statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
La alineatul 6, este prevazut faptul ca pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin MFP.

De asemenea, dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat, acesta se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an.

In privinta raspunderii patrimoniale pentru erorile judiciare savarsite in procesele penale, legislatia romaneasca stabileste la art. 504 din Codul de procedura penala ca persoana care a fost condamnata definitiv are dreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite, daca in urma rejudecarii cauzei s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare. In continuare, la art. 506 se prevede ca, pentru obtinerea repararii pagubei, persoana indreptatita se poate adresa tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza, chemand in judecata civila statul, care este citat prin Ministerul Finantelor Publice.

Actiunea in regres a statului este reglementata de dispozitiile art. 507 din Codul de procedura penala, potrivit carora - „In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 506, cat si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea in regres impotriva aceluia care, cu rea- credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie.”

Un alt act normativ care contine dispozitii referitoare la raspunderea patrimoniala a magistratilor este Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila, cu modificarile si completarile ulterioare, care la art. 12 alin. 1 prevede ca „Statul are drept de regres impotriva persoanelor care, prin activitatea lor, cu vinovatie, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotarare a Curtii sau prin conventie de rezolvare pe cale amiabila.”