Impozitele pe dobanzi si tranzactii imobiliare s-au inzecit, in urma FMI

Au fost batute in cuie tintele macoeconomice pentru anul in curs, respectiv o inflatie de 7 %, un deficit de cont curent de 6,9 %, crestere economica de 5,5 % si un deficit bugetar de 0,4 - 0,5 % din PIB. Una dintre cele mai dureroase masuri pentru populatie, la care Executivul s-a angajat, este devansarea graficului de majorare a accizelor la combustibili, alcool si tutun, de la 1 iulie 2005 la 1 aprilie 2005. Pentru bugetul de stat aceasta "graba" aduce un plus de venituri de 3.726 miliarde de lei. Surse guvernamentale afirma ca, daca nivelul veniturilor bugetare nu va fi indestulator, este posibil ca la finele anului in curs, sa se procedeze la majorarea accizelor convenita in calendarul cu UE pentru anul 2006. Tot de la 1 aprilie va avea loc prima majorare, cu 15%, a pretului la gazele naturale, pana la 95 dolari /tona, pentru ca de la 1 iulie pretul sa sara pana la 105 dolari/tona (alte 8% in plus) iar de la 1 octombrie sa se mai adauge inca 5 dolari/tona. Vestile proaste pentru populatie continua cu scumpirea cu 2,5%-5% a pretului la energie electrica, nefiind inca stabilit momentul - 1 aprile sau 1 iulie. Si pretul de referinta la energia termica se majoreaza cu 20%, de la 1 iulie 2005, concomitent cu scaderea subventiilor la producatori si crestea acestora pentru persoanele cu venituri mici.

De la 1 aprilie, vor intra in vigoare noile prevederi care vizeaza majorarea impozitului pe dobanzi de la 1% la 10% (plus de venituri estimate de 1.380 miliarde de lei), a impozitului pe dobanzi pentru veniturile nerezidentilor de la 5% la 10%(plus de 121 miliarde de lei), a impozitului pe castigurile din capital de la 1% la 10% (incasari mai mari cu 1.350 miliarde de lei). De la aceeasi data, tranzactiile imobiliare ale persoanelor juridice vor fi impozitate cu 16%, fata de 10% in prezent, ceea ce va creste veniturile bugetare cu 423 miliarde de lei. Majorarile acestor patru impozite nu vor reusi sa acopere decat 0,2% din PIB, insuficient fata de minusul de 0,5% din PIB aparut dupa reforma fiscala si cele 0,3% din PIB, din recalcularea pensiilor. Ca urmare, vor fi "stoarse" alte 1,2% din PIB din masurile de reducere a cheltuielilor. De exemplu, se previzioneaza o economie de 9.109,2 miliarde de lei din diminuarea cu 20% a creditelor externe pentru ministere, de 5.928 miliarde din reducerea subventiilor si de 703 miliarde din micsorarea nivelului imprumuturilor.