Valentin Voinescu, NNDKP: Legea concordatului preventiv este extrem de lacunara

-Exista 3 faze ale unei societati in dificultate:
1. scaderea performantei: pierderi de profitabilitate
2.societatea nu mai poate face fata datoriilor fata de creditori
3.situatia de criza: societatea trece printr-o vadita criza de lichiditati

Modalitati de finantare:
-credite bancare
-imprumutul convertibil in actiuni sau parti sociale
- imprumuturi nebancare: acordate de fonduri de private equity
-factoringul: metoda de asigurare a lichiditatilor

Se pot da credite societatii in perioada de observatie? In ce masura asemenea credite ar putea fi garantate?

Nicolae Rusu, partener senior Casa de Insolventa Transilvania
-foarte rar se acorda astfel de credite
-au fost acordate astfel de credite in 2004-2005
-anul trecut au fost acordate maxim 3 credite de acest gen in Romania
-clientii acceseaza asemenea credite pt finantarea activitatii curente si pentru finantarea anumitor investitii, folosite ca mijloace de productie
-orice creditor bancar va solicita garantii
-se poate propune de catre administratorul financiar constituirea de garantii, printr-o cerere adresata judecatorului sindic

In caz de faliment, au prioritate creditelor acordate de institutiile de credit fata de alte tipuri de creante: bugetare sau chirografare
Insa, aceste creante nu vor avea prioritate fata de cele salariale sau garantate.

Valentin Voinescu, asociat senior:

Exista 2 practici in ceea ce priveste garantia pe parti sociale si executarea ei:
1. ar trebui respectate dispozitiile Codului de Procedura Civila - presupune proceduri mai lungi, termene la care pot exista contestari
2. incuviintarea executarii silite a partilor sociale

-trebuie facuta diferenta  intre a prelua niste actiuni si a executa silit niste actiuni
-ce inseamna executare silita - supui vanzarii bunul respectiv, si doar intre-un anumit context in apropriezi
-o incuviintare prealabila a executarii silite iti da un plus de confort
-daca un creditor incearca sa deschida proceduram s-ar putea sa primeasca un termen de 6 luni, insa daca un debitor deschide cererea, actiunea lui va fi judecata cu celeritate
-miza este cine controleaza procedura de insolventa

Concordatul preventiv

-propunerea de concordat preventiv trebuie sa vina cu plan de redresare: fie un nou imprumut bancar, fie bani de acasa, fie reduceri de costuri; o alta masura priveste restructurarea unor creante, in special a celor accesorii.
-concordatul poate fi privit ca o alianta intre banca si debitori
-pentru a avea efecte concordatul trebuie omologat, adica 80% din creditori sa il aprobe
-este greu de crezut ca un concordat preventiv nu poate lua in seama pozitia bancii
-orice fel de redresare presupune resurse financiare
-nivelul de realizare a creantei este cel putin 50% in concordatul preventiv
-legea concordatului preventiv este extrem de lacunara
-concordatul pentru cei care-l incheie va prevedea achitarea datoriilor in acelasi cuantum pt fiecare creditor, indiferent de natura creantlor: bugetare, chirografare, garantate
-daca instituim o procedura de concordat tardiv, sansele ei sunt limitate
-mentalitatea societatii romanesti nu este in sensul de a accepta aceasta institutie
-concordatul nu va fi implementat pe scara larga, cel putin nu in prezent