Imbranceala de la Guvern a costat 120.000 euro, iar romanii ar trebui sa economiseasca 3.700 euro/an pentru o pensie decenta

3.700 euro/an economii pentru o pensie decenta, scrie Jurnalul National.

Fiecare roman in varsta de pana la 65 de ani, care se pensioneaza in perioada 2011-2051, ar trebui sa economiseasca in medie 3.700 de euro anual pentru a acoperi deficitul pensiilor.

Deficitul pensiilor in Romania ajunge la aproximativ 40,2 miliarde de euro, iar romanii ar trebui sa inceapa sa economiseasca mai mult incepand chiar din acest moment, pentru a-si mentine un nivel de trai similar celui dinainte de pensionare, se arata intr-un studiu realizat de Grupul de asigurari Aviva in colaborare cu Deloitte. Acest deficit este echivalentul a peste o treime din PIB-ul intregii tari. Romania nu este singurul stat care se confrunta cu aceste probleme, deficitul anual al pensiilor la nivelul Europei este de 1.900 miliarde euro.

Cat a costat imbranceala de la Guvern: 120.000 euro, aflati din Romania Libera.

CNSLR-Fratia a reusit sa adune mai putin de 10.000 de oameni in fata Guvernului. Numai autobuzele au costat peste 120.000 de euro. Intre jandarmi si protestatari au avut loc altercatii care s-au soldat cu ranirea usoara a unui ziarist.

Vremurile cand urletele sindicalistilor umpleau pana la gurile de metrou Piata Victoriei, facand sa duduie fatadele blocurilor si Guvernului, nu au fost reeditate ieri, la mitingul organizat de CNSLR-Fratia. Piata Victoriei nu era ocupata nici macar pe jumatate. Desi sindicatul anuntase ca va strange 20.000 de oameni, protestatarii au fost cel mult 9.000, dupa estimarile Jandarmeriei. „Rade lumea de noi", dadea dezamagita din mana o doamna de la Sanitas, in timp ce in jurul ei se agitau dedicatii pentru guvernanti, gandite parca de medici: „Fumatul poate ucide, dar cu Basescu e mai sigur" sau „Recomandari pentru Base Hiena si Diabolicul Boc: luati Furadan".

Ziarul Financiar relateaza: Statul roman permite inexplicabil preturi in euro desi moneda nationala este leul.

Case, masini, servicii de telefonie sau bilete de avion sunt vandute in Romania in euro cu toate ca in Ungaria sau Polonia preturile sunt in forinti sau zloti. Euroizarea impiedica relansarea prin parghia dobanzilor la lei. Referinta multor companii - de la cele de telefonie mobila pana la dealerii de masini sau dezvoltatorii de locuinte - de a afisa preturile in euro, dar si practica bancherilor de a vinde agresiv credite in valuta au facut din evolutia cursului o "obsesie" pentru majoritatea romanilor

Din cauza gradului mare de "euroizare" a economiei - care inseamna ca preturile de consum reactioneaza instantaneu la socurile pe curs - Banca Nationala nu isi poate utiliza acum politica monetara pentru a sprijini economia care nu reuseste sa iasa din recesiune, considera analistii. In conditiile in care preturile pentru cele mai importante bunuri - locuinte si autovehicule - sunt exprimate in euro, oamenii au fost impulsionati sa se imprumute tot in euro, ramanand astfel expusi fata de fluctuatiile cursului valutar.

Razboiul creditelor a bagat bancherii in sedinta. Afla ce se discuta in spatele usilor inchise!, titreaza Capital.

Ca reactie la presiunea tot mai mare din partea clientilor nemultumiti, care au starnit un adevarat razboi al creditelor, bancile au inceput manevre de aparare.

Dupa amenintarile cu chemarea statului in judecata, pentru eventuale daune cauzate de OUG 50/2010, unele banci au intocmit deja ghiduri de comunicare cu clientii, care cuprind modele de intrebari si raspunsuri, dar si modele de comportament pe care angajatii sa le adopte in fata debitorilor.
Capital.ro a intrat in posesia unui astfel de „cod de uz intern” pentru angajati ai uneia dintre bancile importante din Romania, dar si a altor documente care evidentiaza pozitiile de forta pe care institutiile financiare le au in fata clientilor.

Romania ramane "in bratele" FMI pentru a supravietui, anunta Evenimentul Zilei.

Autoritatile mizeaza pe un nou acord cu Fondul pentru a putea accesa la costuri rezonabile imprumuturile necesare, in cea mai mare parte, pentru plata pensiilor si salariilor de anul viitor.

Dupa circa un an si jumatate de acord cu Fondul Monetar International (FMI) si pretul unui credit de 20 de miliarde de euro, autoritatile romane nu au reusit sa redreseze semnificativ situatia economica a tarii, ratand, chiar si sub "obladuirea" finantatorilor internationali, reformele fiscale majore.