Mihail Camarascu: Avocatura in Romania este, pentru marea masa a avocatilor, o permanenta grija de a-si asigura subzistenta

AvocatNet.ro: Care sunt motivele ce v-au determinat sa candidati la functia de decan al Baroului Bucuresti?
Mihail Camarascu (foto stanga): Necesitatea unei schimbari radicale a activitatii Baroului Bucuresti, atat ca mentalitate cat si sub aspectul reconsiderarii activitatii si prestigiului profesiei in fata organelor de justitie, a justitiabililor care apeleaza la serviciile noastre si nu mai putin a ancorarii activitatii baroului la nevoile de zi cu zi ale avocatilor obisnuiti, in special ale tinerilor care nu se mai regasesc in activitatea curenta. Baroul Bucuresti trebuie sa apartina masei de avocati care trudesc in munca de infaptuire a actului de justitie in conditii de multe ori umilitoare, conditii cunoscute prea putin si solutionate nici atat pana in prezent.

 De ce atuuri beneficiati, in comparatie cu ceilalti candidati la conducerea Baroului?
O experienta mai mare decat a celor mai multi dintre acestia, avand in vedere vechimea neintrerupta de 36 de ani in exercitarea profesiei de avocat, atasamentul total fata de profesie ilustrat de faptul ca de la terminarea facultatii si pana in prezent, am fost numai avocat, intelegand sa desfasor activitatea avocatiala chiar in perioada statului comunist, cand activitatea avocatului era privita de organele statului cu destula suspiciune si rezerva, asumandu-mi riscurile ce decurgeau din aceasta, simpatia si aprecierea unui mare numar de colegi care au salutat hotararea mea de a candida pentru obtinerea onorantei demnitati de Decan al Baroului Bucuresti.

Care sunt cele mai dificile probleme cu care se confrunta, in prezent, profesia de avocat?
Pentru cei ce practica avocatura de bara - si care sunt cei mai multi - prin reprezentarea justitiabililor in fata instantelor judecatoresti sau a organelor de urmarire penala, o problema dureroasa este reprezentata de modul umilitor in care sunt siliti sa isi faca profesia, mergand de la atitudinea unor angajati din serviciile auxiliare, arhive, registraturi.

O alta problema o reprezinta aprecierea activitatii avocatilor - criticabila si aceasta in multe privinte - de catre participantii la infaptuirea actului de justitie - judecatori, organe de cercetare penala etc.. In acest sens, adresarea de catre unii din judecatori catre avocati este marcata de suficienta in sensul rau al cuvantului, de afirmati menite sa il denigreze pe avocat in ochii justititiabilului, de aprecieri malitioase, ca sa nu spunem lipsite de orice urma de respect la sustinerile acestora in diferite cazuri.
Nu mai putin, avocatii nu resimt sub nici o forma vreo imbunatatire a situatiei lor ca rod al vreunei activitati pe aspectele mentionate mai sus. Nu contest ca poate au avut loc demersuri, dar este cert ca ele nu au avut efectul scontat. Organizarea unor prelegeri in care anumite personalitati din alte tari vin la noi, socotindu-i pe avocatii romani, ceva cu putin mai mult decat cei din lumea a treia, ca sa ne invete cum sa ne organizam timpul, cum sa ne folosim glasul in pledoarii, creeza impresia lui "tara arde si baba se piaptana". Avocatura in Romania este pentru marea masa a avocatilor o permanenta grija, uneori disperata, de a-si asigura subzistenta, de a putea sa isi plateasca taxele la barou, CAS, de a-si pastra demnitatea profesiei intr-o lume in care aceasta demnitate este incalcata. Ma indoiesc de faptul ca organizarea unor atari conferinte - poate interesante teoretic - cu caracter festivist, rezolva adevaratele probleme ale avocatilor.

Ce opinie aveti referitor la propunerile de modificare a statutului profesiei de avocat?
Propunerile de modificare a statutului profesiei de avocat dispuse prin Hotararea nr.1/2011 a UNBR sunt menite a reglementa mai concret modul de infiintare, organizare si functionare a fomelor de exercitare a profesiei de avocat.

In opinia dvs., un avocat trebuie sa raspunda penal in cazul in care clientul sau comite o ilegalitate punand in aplicare sfaturile avocatului?Argumentati.
Ma indoiesc sincer ca un avocat care isi exercita cu demnitate si probitate profesionala activitatea poate sa dea sfaturi sau consultatii impotriva unor dispozitii legale. In opinia mea trebuie facuta o distinctie clara intre consultatia oferita de avocat si modul in care beneficiarul acesteia o foloseste. Este posbil ca acesta sa nu il informeze pe avocat despre cum intelege sa foloseasca sfatul juridic dat. Pe de alta parte comiterea unei ilegalitati nu are intotdeaunaun caracter penal. Or, chiar acceptand prin absurd ca un avocat acorda o consultatie juridica in cunostinta de cauza, in sensul acceptarii folosirii consultatiei pentru relizarea unei ilegalitati fara conotatie penala, a exista posibiltatea raspunderii penale pentru ca aceasta a fost folosita pentru comiterea unei ilegalitati fara conotatie penala, ar fi o absurditate juridica, caci ar insemna existenta unei situatii in care cel care comite direct o ilegalitate sa nu fie tras la raspundere penala,iar avocatul care a pus la dispozitie instrumentul sa fie subiect al unei raspunderi cu mult mai grave. Dar chiar in situatia in care beneficiarul consultatiei savarseste o fapta penala, prin folosire acestei consultatii, avocatul nu poate fi tras la raspundere penala daca nu se dovedeste ca acesta l-a sfatuit sau indemnat pe client sa foloseasca sfatul sau pentru comiterea faptei penale respective. In aceasta situatie nici nu ar trebui o prevedere expresa cu privire la avocat pentru ca exista in codul nostru penal infractiunea de instigare sau complicitatea ca forma de participare la savarsirea unei infractiuni. Evident ca nu sunt de acord cu o atare propunere.

Ce solutii vedeti in problema restantelor la plata onorariilor din oficiu?
Este, intr-adevar o problema deosebit de spinoasa si care afecteaza deosebit de mult un numar mare de avocati care exercita activitatea de asistenta din oficiu. Eu cred ca este doar o problema de reala vointa din partea conducerii baroului de a exercita actiunii constante pentru a obliga Ministerul Justitiei sa isi indeplineasca aceasta obligatie legala. In parte, s-au facut in acest sens eforturi care uneori au fost incununate de succes. Nu as putea acuza actuala conducere ca nu a avut o atare vointa sau ca nu a depus toate diligentele. Cred totusi ca se poate face mai mult pentru ca plata onorariilor pentru asistenta din oficiu sa aiba caracter de constanta.Sunt oameni care din aceste onorarii traiesc. Baroul trebuie sa fie in mod permanent preocupat de aceasta situatie. Sigur ca problema trebuie rezolvata in spirit amiabil cu Ministerul Justitiei si cu Ministerul Finantelor. In situatia in care indeplinirea unor atari obligatii nu se rezolva in acest mod exista si cai legale in vederea unei executari a titularului unei atari obligatii.

Ce reforme veti implementa in cadrul baroului daca veti fi ales?
Afirm de la inceput ca nu voi concepe realizarea unor reforme - nu agreez insa acest termen - ca fiind apanajul exclusiv al decanului baroului dupa cum nu imi voi asuma niciodata paternitatea lor. Intotdeauna conducerea baroului a fost colectiva, asigurata de Consiliul Baroului ales democratic, consiliu in care decanul are un vot, la fel cu cel al celorlalti consilieri si asa intentionez sa si ramana. Este semnificativ, in acest sens, ca dispozitiile art. 51 alin.1 din Legea nr.51/1995 cu modificarile ulterioare il evdientiaza pe decan ca al treilea ca ordine in cadrul organelor de conducere a baroului. Nu mai putin dispozitiile art. 58 alin.1 din aceeasi lege evidentiind restrictiv competentele decanului.

Voi sustine cu tarie si urmarind cu consecventa indeplinirea, printre altele, a urmatoarelor obiective: apropierea conducerii baroului fata de activitatea concreta de zi cu zi a avocatilor. In acest sens voi fi deschis, conform unui program bine stabilit si permanent, comunicarii cu orice avocat care sa imi sezizeze neajunsurile pe care le intampina in exercitarea profesiei. Usa biroului meu va fi deschisa, pentru cazuri urgente, oricand ma voi afla la sediul Baroului.

Voi propune Consiliului Baroului un program concret de masuri, cu termene concrete de rezolvare, pentru imbunatatirea raporturilor avocat-instanta de judecata, avocat-procuror sau organ de cercetare penala. In acest sens, voi initia discutii concrete cu conducerea instantelor, pentru a asigura un acces demn al avocatilor, la serviciile auxiliare a instantelor, la asigurarea unui spatiu corespunzator studierii dosarelor, la accesul in mod real prioritar al avocatilor la aceste servicii.
Voi propune Consiliului Baroului realizarea unui program de informatizare a fondului de carte a Bibliotecii Baroului.
Voi propune Consiliului Baroului achizitionarea unor aparate de ultima generatie necesare Cabinetelor Medicale. Trebuie sa ne preocupe starea de sanatate a avocatilor atat cei activi, cat si cei pensionari.
Voi analiza cu mai multa atentie sesizarile pe care unii din justitiabili le fac privind pretinse abateri ale avocatilor. Activitatea pe care am desfasurat-o pana in prezent in cadrul Comisiei de Disciplina a Baroului Bucuresti mi-a permis sa observ ca anumite plangeri nu erau sub nicio forma intemeiate. Nu voi face nici o concesie vreunui avocat care nu isi desfasoara cu constiinciozitate activitatea, care nu isi informeaza corect clientul, dar aceeasi atitudine o voi avea si fata de justitiabilii care in mod nejustificat, din cine stie ce interese, solicita sanctionarea avocatului respectiv.
Voi propune Consiliului Baroului adoptarea unor masuri privind asigurarea unei prezente demne a avocatului in fata instantelor de judecata, menite sa contribuie la cresterea prestigiului profesiei si in acelasi timp al solemnitatii realizarii actului de justitie.
Voi incuraja vechi manifestari extraprofesionale ale avocatilor, care au contribuit, pe parcursul anilor dinainte de 1989, la cresterea prestigiului avocaturii. Ma refer aici la reluarea Clubului Cultural si Sportiv al fostului Colegiu al Avocatilor din Bucuresti, " Avoclub ", la organizarea unor manifestari artistice cu participarea avocatilor ce manifesta calitati in acest sens, la organizarea unor intalniri cu caracter recreativ in diferite zone turistice ale Romaniei cu participarea impreuna a judecatorilor, avocatilor, procurorilor, notarilor, etc. Voi initia o serie de manifestari de cunostere de catre tinerii avocati a marilor nume ale avocaturii romanesti din trecut.

Cum veti imbunatati management-ul baroului si relatia cu celelalte institutii (instantele, MJ, CSM, MP, etc.)?
Cred ca raspunsul la aceasta intrebare se regaseste in raspunsurile la intrebarile de mai sus.

Va prezentam in fisier atasat CV-ul avocatului Mihail Camarascu.

_____
Nota:

Te invitam sa spui ce asteptari ai de la viitoarea conducere a Baroului Bucuresti pe Forumul AvocatNet.ro.
Toate interviurile acordate de candidatii la functia de decan al Baroului Bucuresti pot fi citite aici.