In urma unor cercetari juridice intreprinse pe o perioada de aproximativ trei ani, o echipa de cercetare din cadrul Universitatii "Nicolae Titulescu" a elaborat un anteproiect de lege privind asigurarea practicii judiciare unitare.
“Anteproiectul inglobeaza rezultatele unei cercetari care a luat in considerare atat specificul sistemului dreptului romanesc, cat si elemente de drept comparat, fiind constienti de teza conform careia credibilitatea justitiei se bazeaza, printre altele, si pe unitatea practicii judiciare, intrucat justitiabilul care stie ca un alt cetatean o obtinut o solutie favorabila intr-un caz similar cu al sau spera in mod justificat ca va avea acelasi succes”, se arata in preambulul anteproiectului de lege privind asigurarea practicii judiciare unitare.
Astfel, potrivit proiectului de act normativ, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are obligatia sa solicite Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti, inclusiv in cazul lacunelor legislative, fie din oficiu, fie la sesizarea intemeiata a colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiilor de conducere ale curtilor de apel sau Avocatului Poporului. Cererea de recurs in interesul legii trebuie sa cuprinda solutiile diferite date problemei de drept si motivarea acestora. De asemenea, dupa caz, trebuie prezentata si jurisprudenta relevanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, opiniile doctrinare relevante, precum si solutia propusa.
Echipa de cercetare propune ca recursul in interesul legii sa fie judecat de un complet format din presedintele ICCJ, presedintii de sectii din cadrul acesteia, un numar de 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii, urmand ca, in cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, colegiul de conducere al ICCJ, sa stabileasca pentru cei 20 de judecatori numarul de judecatori din cadrul sectiilor interesate.
La sedinta completului participa toti membrii, iar solutia se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor completului de judecata. De asemenea, echipa de cercetare propune judecarea recursului, in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei.
Potrivit anteproiectului, recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problema de drept care formeaza obiectul judecatii a fost solutionata in mod diferit prin cel putin doua hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii. Decizia se motiveaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare , urmand ca, in cel mult 15 zile de la motivare, sa fie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Daca, in cursul judecatii, pana la inceperea dezbaterilor, un complet de judecata investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constata ca o problema de drept de care depinde solutionarea cauzei respective a fost solutionata diferit, prin hotarari judecatoresti definitive, poate solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa rezolve de principiu acea problema de drept, inclusiv in cazul lacunelor legislative.
Anteproiectul prevede totodata si felul in care se poate solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntarea unei hotarari prin care sa rezolve de principiu o problema de drept, inclusiv in cazul lacunelor legislative.
Anteproiectul de lege privind asigurarea practicii judiciare unitare este prezentat in fisier atasat.
Comentarii articol (2)