CE: Mai mult de 20% dintre adolescentii din UE nu stiu sa citeasca corect

Studiul, realizat pentru Comisie de reteaua Eurydice si care acopera 31 de tari (statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Turcia), arata ca, desi cele mai multe au facut progrese in elaborarea de politici privind alfabetizarea, adesea lipseste concentrarea pe grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc, precum baietii, copiii din gospodarii dezavantajate si copiii proveniti din familii de migranti. Pana in momentul de fata, numai Belgia (Comunitatea flamanda), Danemarca, Estonia, Finlanda si Polonia au atins deja acest obiectiv.

Studiul se concentreaza asupra a patru subiecte-cheie: metode de predare, abordarea dificultatilor de citire, educatia profesorilor si promovarea citirii in afara scolii. Conform CE, fiecare dintre ele sunt examinate prin prisma cercetarii academice, a ultimelor rezultate ale sondajelor internationale si a unei examinari aprofundate a politicilor, programelor si celor mai bune practici la nivel national.

Astfel, numai opt tari, si anume Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia si Regatul Unit, asigura specialisti in lectura in scoli, in sprijinul profesorilor si elevilor.

CE apreciaza ca raportul Eurydice aduce un aport important la lucrarile Grupului de experti la nivel inalt privind alfabetizarea, instituit de comisarul Vassiliou in ianuarie si prezidat de Printesa Laurentien a Tarilor de Jos. Grupul examineaza felul in care alfabetizarea poate fi sprijinita la toate varstele si care initiative politice si programe au avut succes. Grupul va face propuneri de politici pana la mijlocul anului 2012.

„Este total inacceptabil ca atatia tineri sunt lipsiti de competente de baza de citire si scriere in Europa. Aceasta ii plaseaza intr-o pozitie de risc de excluziune sociala, face sa le fie mai greu sa gaseasca un loc de munca si le reduce calitatea vietii. Am remarcat unele progrese in ultimul deceniu, dar nu este de ajuns. Alfabetizarea reprezinta baza oricarei invatari - de aceea am lansat recent o campanie de alfabetizare destinata tuturor varstelor si in mod special celor din medii defavorizate, precum copiii romi”, spune Androulla Vassiliou, comisarul pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret.

Potrivit Comisiei, in ultimii ani, s-au facut eforturi considerabile pentru imbunatatirea orientarilor nationale si pentru promovarea celor mai bune practici pedagogice. In prezent, in intreaga Europa practica obisnuita o reprezinta concentrarea asupra construirii bazelor pentru invatarea citirii la nivel prescolar. Scolile folosesc intr-o masura tot mai mare materiale diversificate pentru invatarea citirii, precum povesti, reviste, benzi desenate si site-uri internet. Competentele de citire se abordeaza si prin intermediul altor obiecte din programa pentru promovarea intelegerii in diferite contexte.

Comisia insa atrage atentia asupara faptului ca nu exista o abordare politica potrivita pentru orice situatie care sa garanteze succesul. Cercetarea ofera dovezi solide in sprijinul utilizarii unei combinatii de mai multe strategii pentru imbunatatirea intelegerii textelor scrise. Invatarea in colaborare si discutiile cu membrii aceluiasi grup pot imbunatati si mai mult intelegerea textelor scrise si au un efect pozitiv asupra celor care se descurca greu.

“Chiar daca cele mai multe tari au stabilit obiective in ceea ce priveste intelegerea textelor scrise, lipsesc adesea strategiile suficient de largi in orientarile nationale, in special in invatamantul secundar inferior”, se mai precizeaza in document.

Totusi, in general, se pun in aplicare orientari nationale bune in ceea ce priveste programa si ar trebui acum sa se reorienteze atentia catre aplicarea acestora de catre profesori.

Dificultatile de citire pot fi combatute eficient daca problemele se identifica si se abordeaza cat de curand posibil, daca materialul de predare se adapteaza la necesitatile specifice si daca profesorilor li se ofera o dezvoltare profesionala continua.

Instruirea intensiva si concentrata pentru indivizi sau grupuri mici poate fi deosebit de eficienta. Cu toate acestea, putini profesori au ocazia sa se specializeze in acest domeniu, iar specialistii in citire care sa ii sustina pe profesori in clasa sunt disponibili numai in Regatul Unit, Irlanda, Malta si cinci tari nordice.

Procedurile indelungate pentru organizarea sprijinului suplimentar pot reprezenta si ele un obstacol in calea asigurarii unui sprijin prompt si eficient pentru elevi.

CE subliniaza ca promovarea citirii este puternic sustinuta prin politici si initiative la nivel national, insa aceste initiative au tendinta de a se adresa unor audiente generale si nu neaparat celor cu cea mai mare probabilitate de a se confrunta cu dificultati de citire, precum baietii, tinerii din medii socio-economice dezavantajate sau cei a caror limba materna este diferita de limba de invatamant.

“In plus, materialele utilizate in astfel de initiative ar trebui sa fie cat de variate posibil si sa includa multimedia”, se mai arata in documentul Comisiei.

_
Studiul poate fi consultat aici.