Se confrunta Romania cu o criza a cursului de schimb?

Articol scris de Cristian Socol, Conferentiar Universitar si editor asociat la Revista de Economie Teoretica si Aplicata.

Reprezinta o exagerare teoria manipularii cursului de schimb pentru atragerea unor venituri bugetare mai mari din accize si TVA. Sa fim seriosi, daunele provocate in economie pe termen mediu sunt net mai mari fata de cele pe termen scurt. Chiar daca pe termen scurt cresterea cursului de schimb va ajuta indeplinirea tintelor de deficit bugetar prevazute in acordul cu FMI, pe termen mediu si lung impactul asupra economiei este ingrijorator. Apar cu siguranta probleme si mai mari cu privire la datoria publica (denominata intr-o pondere importanta in valuta), asupra inflatiei (deprecierea conduce la cresterea inflatiei), cresterea riscului de neplata a creditelor la banci, cresterea dobanzilor s.a. Deci teza nu sta in picioare.

Reprezinta o exagerare si teza unui atac speculativ asupra leului. intr-un regim ca al nostru, cu flotare condusa pe cursul de schimb, existenta unui atac asupra leului ar trebui sa ne releve deprecieri puternice pe perioade scurte de timp (nu s-a intamplat), volume mari de vanzari nete de valuta ale bancii centrale (cu pierderea unor procente mari din rezerva valutara- nu s-a intamplat) si cresteri mari ale ratei dobanzii pe piata monetara interbancara (iarasi nu s-a intamplat). Deci nu cred ca putem vorbi in niciun caz de o criza a cursului de schimb in prezent. si nici de un atac speculativ puternic asupra leului, dat fiind ca speculatorii sunt inteligenti, cunosc ca vor avea pierderi daca deprecierea leului nu va fi una de un nivel ridicat.

Reprezinta o exagerare si ping pong ul politic generat de acuzele legate de deprecierea cursului de schimb. Unii acuza actualele autoritati de deprecierea leului cu circa 3% in ultima perioada, ceilalti aduc aminte ca media anuala curs euro leu in 2008 = 3,68 ron iar in 2011 = 4,24 ron, aratand o depreciere de 15,2%. Eu as recomanda limitarea discutiilor despre asa ceva, in conditiile in care vina este comuna, reflectand incapacitatea de a genera un sistem economic functional, cu competitivitate ridicata. Acuzele reciproce fac doar rau anticipatiilor legate de cursul de schimb, amplificand presiunea pe piata valutara.

Mai cred ca BNR joaca inteligent aici, intervenind in piata discret, aratand ca de fapt nu are un obiectiv implicit pe cursul de schimb, ca nu si-a setat un anumit nivel al cursului care, deindata ce a fost depasit, necesita interventia agresiva a bancii centrale. Desi la suprafata pare ca Banca Centrala joaca reactiv, intervenind expost episoadelor de depreciere accelerata, de fapt consider ca preventia ar putea fi cuvantul potrivit pentru tactica bancii centrale, din moment ce se mentin ritmuri de depreciere relative mici.

In opinia mea, deprecierea leului are trei mari cauze, simple (sigur sunt mai multe, unele mai complicat de explicat). in ordinea importantei, avem o problema legata de fundamentele economiei – si de aici intrari mici de capitaluri; avem o problema care incepe sa-si arate scadenta anul acesta si in urmatorii ani – legata de dinamica datoriei publice si a datoriei externe si mai avem o problema – cu influenta mai mica – perceptia negativa legata de evenimentele politice in desfasurare.

Deteriorarea fundamentelor economiei reprezinta principala cauza a deprecierii leului. Diferentialul de productivitate si incapacitatea de a transfera motoarele cresterii economice de pe combustibilul fluxuri externe de capitaluri pe combustibilul economisire interna + fonduri europene, printre altele, incep sa genereze efecte negative asupra cursului de schimb. Sa gandim simplu. Intrarile de euro in Romania sunt din ce in ce mai mici. Ori, mai putini euro pe piata valutara interna inseamna intarirea euro si, astfel, deprecierea leului in fasa monedei europene. Euro este mai rar, deci mai scump. Deficitul de intrari de euro apare ca urmare a unor procese care au aparut in perioada postcriza. Daca inainte de criza in Romania intrau peste 20 de miliarde de euro capitaluri private pe an, in momentul de fața intra circa 2-3 miliarde de euro. O ajustare semnificativa. De exemplu, investitiile straine directe si de portofoliu au reprezentat in 2011 doar 25% fata de cele din 2008. In 2011 am avut un record istoric negativ din ultimii 9 ani privind volumul investitiilor straine directe. in 2012 pare sa se repete aceeasi situatie negativa.

Pe de alta parte, Romania are o capacitate redusa de absorbtie a fondurilor europene. in perioada 2008-2012, rata de aborbtie a fost de 6%, de trei ori mai redusa decat media tarilor vecine noua din UE. Saptamana trecuta Comisia Europeana a anuntat ca blocheaza platile pe anumite programe ca urmare a fraudelor comise in ultimii ani. in plus, criza din Zona Euro (mai ales problemele din Spania si Italia) au cauzat scaderea puternica a remitentelor. Banii trimisi acasa de romanii plecati la munca in strainatate sunt din ce in ce mai putini. Mai mult, de ultimele masuri de austeritate din Spania vor fi afectate veniturile a peste 1 milion de romani.

A doua dintre cauzele deprecierii leului o putem lega de dinamica datoriei. Avem si vom avea in urmatorii ani iesiri de euro din ce in ce mai puternice din economie. Pleaca euro din tara ca urmare a platilor pentru datoria externa, care a ajuns la 100 miliarde euro, dublandu-se practic fata de decembrie 2008, cand era de 50 miliarde. O comparatie simpla arata ca daca in 2008 plateam 12 miliarde euro serviciu al datoriei externe, in 2011 am platit 40 miliarde euro. Numai in primele 5 luni din 2012 am platit 20 miliarde euro serviciu al datoriei externe totale. Cererea de euro va fi astfel din ce in ce mai mare, punand presiune pe cursul de schimb.

A treia cauza este cea legata de criza politica. Chiar daca volatila, are o incidenta mai mica asupra dinamicii cursului de schimb. Este determinata de perceptia negativa asociata evenimentelor politice din ultimele zile, care influenteaza negativ intrarile de capitaluri straine in Romania stimuleaza iesirile de capitaluri si angrenarea anumitor investitori in operatiuni speculative. Totusi, de mica amploare.

Exista si solutii. In plan intern, stabilitate politica, munca mai multa (in sensul intensiv), investitii publice cu efecte de multiplicare, reducerea risipei, deficite bugetare mici si stimularea sectorului privat, mai ales pe componentele in care Romania are avantaje competitive si mai ales pe sectorul bunurilor care merg la export. in plan extern, absorbtia de fonduri europene- miza pe solutia radicala propusa intr-o analiza anterioara si atragerea de investitii straine, cu accent pe cele din tarile emergente.

Comentariu preluat de pe www.contributors.ro.