Organizarea judiciara

Organizarea judiciara se instituie având ca finalitate asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei prevazute, în principal, în urmatoarele documente: Carta internationala a drepturilor omului, Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, Conventia Organizatiei Natiunilor Unite asupra drepturilor copilului si Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum si pentru garantarea respectarii Constitutiei si a legilor tarii.
Organizarea judiciara are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectarii drepturilor la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instante judecatoresti în mod impartial si independent de orice influente extranee.

TITLUL I
Dispozitii generale

CAPITOLUL I
Principiile organizarii judiciare

Art. 1. - (1) Puterea judecatoreasca se exercita de Înalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
(3) Ministerul Public îsi exercita atributiile prin procurori constituiti în parchete, în conditiile legii.
Art. 2. - (1) Justitia se înfaptuieste în numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti.
(2) Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:
a) Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b) curti de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instante militare;
f) judecatorii.
Art. 3. - Competenta organelor judiciare si procedura judiciara sunt stabilite de lege.
Art. 4. - (1) În activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
(2) Parchetele functioneaza pe lânga instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, în conditiile legii.
Art. 5. - Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.

CAPITOLUL II
Accesul la justitie

Art. 6. - (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.
(2) Accesul la justitie nu poate fi îngradit.
Art. 7. - (1) Toate persoanele sunt egale în fata legii, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Justitia se realizeaza în mod egal pentru toti, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, avere, origine ori conditie sociala sau de orice alte criterii discriminatorii.
Art. 8. - Asistenta judiciara internationala se solicita sau se acorda în conditiile prevazute de lege, de tratatele internationale la care România este parte sau, dupa caz, pe baza de reciprocitate.
Art. 9. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii functioneaza ca instanta de judecata pentru solutionarea contestatiilor formulate de judecatori si procurori împotriva hotarârilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor date în materie disciplinara.

CAPITOLUL III
Dispozitii generale privind procedura judiciara

Art. 10. - Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta, constituita potrivit legii.
Art. 11. - Activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, cu exceptia situatiilor în care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective.
Art. 12. - Sedintele de judecata sunt publice, în afara de cazurile prevazute de lege. Pronuntarea hotarârilor se face în sedinta publica, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Art. 13. - (1) Sedintele de judecata se înregistreaza prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemneaza prin stenografiere. Înregistrarile sau stenogramele se transcriu de îndata.
(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemneaza toate afirmatiile, întrebarile si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale presedintelui completului de judecata.
(3) La cerere, partile pot primi o copie a transcrierii înregistrarilor, stenogramelor sau notelor grefierului.
Art. 14. - (1) Procedura judiciara se desfasoara în limba româna.
(2) Cetatenii români apartinând minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime în limba materna, în fata instantelor de judecata, în conditiile prezentei legi.
(3) În cazul în care una sau mai multe parti solicita sa se exprime în limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducator autorizat.
(4) În situatia în care toate partile solicita sau sunt de acord sa se exprime în limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure exercitarea acestui drept, precum si buna administrare a justitiei, cu respectarea principiilor contradictorialitatii, oralitatii si publicitatii.
(5) Cererile si actele procedurale se întocmesc numai în limba româna.
(6) Dezbaterile purtate de parti în limba materna se înregistreaza, consemnându-se în limba româna. Obiectiunile formulate de cei interesati cu privire la traduceri si consemnarea acestora se rezolva de instanta de judecata pâna la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de sedinta.
(7) Interpretul sau traducatorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a facut în baza traducerii sale.
Art. 15. - Dreptul la aparare este garantat. În tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
Art. 16. - Hotarârile judecatoresti trebuie respectate si aduse la îndeplinire în conditiile legii.
Art. 17. - Hotarârile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai în caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.
#PAGEBREAK#

TITLUL II
Instantele judecatoresti

CAPITOLUL I
Înalta Curte de Casatie si Justitie

SECTIUNEA 1
organizarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie

Art. 18. - (1) În România functioneaza o singura instanta suprema, denumita Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul în capitala tarii.
(2) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
(3) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie are calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare functionarii se finanteaza din bugetul de stat.
Art. 19. - (1) Înalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori.
(2) Înalta Curte de Casatie si Justitie este organizata în 4 sectii - Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si fiscal -, Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite, fiecare având competenta proprie.
Art. 20. - (1) În cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii.
(2) Înalta Curte de Casatie si Justitie cuprinde în structura Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.

SECTIUNEA a 2-a
Competenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie

Art. 21. - Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile împotriva hotarârilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarâri, în cazurile prevazute de lege.
Art. 22. - Sectia penala a Înaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:
a) în prima instanta, procesele si cererile date prin lege în competenta de prima instanta a Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) recursurile, în conditiile prevazute de lege.
Art. 23. - (1) Sectiile Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în raport cu competenta fiecareia, solutioneaza:
a) cererile de stramutare, pentru motivele prevazute în codurile de procedura;
b) conflictele de competenta, în cazurile prevazute de lege;
c) orice alte cereri prevazute de lege.
(2) Sectiile Înaltei Curti de Casatie si Justitie solutioneaza si recursurile declarate împotriva hotarârilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost întrerupt în fata curtilor de apel.
Art. 24. - (1) Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile în cauzele judecate în prima instanta de Sectia penala a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Completul de 9 judecatori judeca si alte cauze date în competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara.
Art. 25. - Înalta Curte de Casatie si Justitie se constituie în Sectii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor în interesul legii;
b) solutionarea, în conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor înainte de promulgare.
Art. 26. - Daca o sectie a Înaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, întrerupe judecata si sesizeaza Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost întrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata continua.
Art. 27. - (1) La sfârsitul fiecarui an, Înalta Curte de Casatie si Justitie, în Sectii Unite, stabileste cazurile în care este necesara îmbunatatirea legislatiei si le comunica ministrului justitiei.
(2) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie poate încuviinta ca judecatorii sa se informeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta si unitara a legii, facând cunoscuta jurisprudenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie, si sa constate situatii care justifica propuneri de îmbunatatire a legislatiei.

SECTIUNEA a 3-a
Conducerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie

Art. 28. - (1) Conducerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere.
(2) Presedintele reprezinta Înalta Curte de Casatie si Justitie în relatiile interne si internationale.
(3) Presedintele, vicepresedintele si 9 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani în adunarea generala a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Când se dezbat probleme economico-financiare si administrative, la sedintele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care are vot consultativ. La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de sectii.
Art. 29. - (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:
a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) analizeaza candidaturile depuse pentru functia de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie si prezinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovarii în functia de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si încetarea din functie a magistratilor-asistenti;
d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, în conditiile legii;
e) propune proiectul de buget al Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
f) exercita alte atributii prevazute în Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de catre presedinte, iar în lipsa acestuia, de catre vicepresedinte.
(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie se întruneste trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin 3 dintre membrii sai.
(4) Hotarârile Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
Art. 30. - Adunarea generala a judecatorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie se întruneste pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatii;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în conditiile legii.
#PAGEBREAK#

SECTIUNEA a 4-a
Completele de judecata

Art. 31. - (1) Completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii.
(2) Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
Art. 32. - (1) Completul de 9 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie sau de un judecator desemnat în acest scop de presedintele ori vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Completul de 9 judecatori se constituie, de regula, din judecatori specializati, în functie de natura cauzei.
Art. 33. - (1) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie prezideaza Sectiile Unite, Completul de 9 judecatori, iar în cadrul sectiilor orice complet, când participa la judecata.
(2) În lipsa presedintelui, sedintele la care acesta trebuie sa ia parte sunt prezidate de vicepresedintele instantei sau de un presedinte de sectie.
(3) Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata din cadrul sectiei, iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie.
Art. 34. - În cazul în care Înalta Curte de Casatie si Justitie judeca în Sectii Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor în functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.

CAPITOLUL II
Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile

SECTIUNEA 1
Organizarea curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judecatoriilor

Art. 35. - (1) Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, în circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integranta din prezenta lege.
(2) În cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, în raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Art. 36. - (1) Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, si au, de regula, sediul în municipiul resedinta de judet.
(2) În circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.
(3) În cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, în raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Art. 37. - (1) În domeniile prevazute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinta tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul în municipiul resedinta de judet.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului în domeniile în care se înfiinteaza.
Art. 38. - (1) Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate în judete si în sectoarele municipiului Bucuresti, potrivit anexei nr. 1.
(2) Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 39. - (1) În raport cu natura si numarul cauzelor, în cadrul judecatoriilor se pot înfiinta sectii sau complete specializate.
(2) În cadrul judecatoriilor se vor organiza sectii sau complete specializate pentru minori si familie.
Art. 40. - (1) Completele si sectiile specializate pentru minori si familie, precum si tribunalele specializate pentru minori si familie judeca atât infractiunile savârsite de minori, cât si infractiunile savârsite asupra minorilor.
(2) Când în aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, unii minori si altii majori, si nu este posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului specializat pentru minori si familie.
(3) Dispozitiile Codului de procedura penala se aplica în mod corespunzator.
Art. 41. - (1) Sectiile si completele specializate ale curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se înfiinteaza, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecarei instante, prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenta sectiilor si completelor specializate se stabileste de colegiul de conducere al instantei, în raport cu volumul de activitate, tinându-se seama de specializarea judecatorului.
(3) În mod exceptional, în situatia în care în cadrul unei sectii nu se poate constitui un complet de judecata, colegiul de conducere al instantei poate dispune participarea unor judecatori de la alte sectii.
Art. 42. - În raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse judecatii, pentru curtile de apel, tribunale si judecatorii se pot înfiinta sedii secundare cu activitate permanenta în alte localitati din judet sau în municipiul Bucuresti.

SECTIUNEA a 2-a
Conducerea instantelor judecatoresti

Art. 43. - (1) Fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un presedinte care exercita atributiile manageriale în scopul organizarii eficiente a activitatii acesteia.
(2) Presedintii curtilor de apel si ai tribunalelor exercita, de asemenea, atributii de coordonare si control ale administrarii instantei unde functioneaza, precum si ale instantelor din circumscriptie.
(3) Presedintii judecatoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si atributii de administrare a instantei.
Art. 44. - Presedintii curtilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar presedintii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.
Art. 45. - (1) În functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, iar la judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte.
(2) La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti.
Art. 46. - (1) Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificarile efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti ori prin judecatori anume desemnati trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.
Art. 47. - Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa îndeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decât cele privind activitatea de judecata.
Art. 48. - Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de câte un presedinte de sectie.
Art. 49. - (1) În cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei si îndeplineste atributiile prevazute la art. 41.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si au urmatoarea componenta:
a) la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani în adunarea generala a judecatorilor;
b) la tribunale specializate si judecatorii: presedintele si 2 sau 4 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani în adunarea generala a judecatorilor.
(3) Hotarârile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
(4) La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de sectii.
(5) La curtile de apel si tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia participa si managerul economic al instantei, cu vot consultativ.
(6) În functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitati si judecatori de la alte instante, care nu au drept de vot.
(7) Membrii alesi ai colegiilor de conducere pot fi revocati de adunarile generale în cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor prevazute de lege.
Art. 50. - (1) La instantele judecatoresti se organizeaza, anual sau ori de câte ori este necesar, adunari generale ale judecatorilor.
(2) Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca dupa cum urmeaza:
a) adunarea generala a curtii de apel si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia acesteia - de presedintele curtii de apel;
b) adunarea generala a tribunalului si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia acestuia - de presedintele tribunalului;
c) adunarea generala a tribunalului specializat - de presedintele acestuia;
d) adunarea generala a judecatorilor - de presedintele judecatoriei.
(3) Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca si la solicitarea unei treimi din numarul judecatorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunarile generale ale judecatorilor se pot convoca si de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instantei.
Art. 51. - Adunarile generale ale judecatorilor, prevazute la art. 50 alin. (1), au urmatoarele atributii:
a) dezbat activitatea anuala desfasurata de instante;
b) aleg, în conditiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formuleaza puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) aleg si revoca membrii colegiilor de conducere;
g) initiaza procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile prevazute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h) îndeplinesc alte atributii prevazute de lege sau regulamente.
___________
*) Legea nr. 317/2004 este republicata la pag. 22-32.
#PAGEBREAK#

SECTIUNEA a 3-a
Completele de judecata

Art. 52. - (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la începutul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.
(2) Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.
Art. 53. - (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decât în conditiile prevazute de lege.
Art. 54. - (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca în complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale.
(2) Apelurile se judeca în complet format din 2 judecatori, iar recursurile, în complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor în care legea prevede altfel.
(3) În cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotarârii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în conditiile legii.
(4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta.
Art. 55. - (1) Completul pentu solutionarea în prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari.
(2) Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotarârile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza în hotarâre, iar opinia separata se motiveaza.
(3) În cazul în care judecatorii care intra în compunerea completului de judecata nu ajung la un acord asupra hotarârii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, prevederile art. 54 alin. (3) si (4) fiind aplicabile.

CAPITOLUL III
Instantele militare

Art. 56. - (1) Instantele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti;
c) Curtea Militara de Apel Bucuresti.
(2) Circumscriptiile instantelor militare sunt prevazute în anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.
(3) Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
Art. 57. - (1) Instantele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare în alt loc.
(2) Instantele militare pot judeca si pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinationale, în conditiile în care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia româna.
Art. 58. - (1) La sedintele de judecata, judecatorii si procurorii militari sunt obligati sa poarte uniforma militara.
(2) Când inculpatul este militar activ, presedintele completului de judecata, precum si procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade.
(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este înregistrata cauza.
Art. 59. - (1) În municipiile Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara functioneaza tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judeca procesele si cererile date prin lege în competenta lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49-51 se aplica în mod corespunzator, colegiile de conducere fiind formate din presedinte si doi judecatori.
Art. 60. - (1) În municipiul Bucuresti functioneaza Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.
(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49-51 se aplica în mod corespunzator, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi judecatori.
(3) Presedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti este ordonator tertiar de credite.
Art. 61. - (1) Curtea Militara de Apel functioneaza în municipiul Bucuresti, ca instanta unica, cu personalitate juridica, fiind condusa de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49-51 se aplica în mod corespunzator, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi judecatori.
(2) Presedintele Curtii Militare de Apel Bucuresti este ordonator secundar de credite.

TITLUL III
Ministerul Public

CAPITOLUL I
Atributiile Ministerului Public

Art. 62. - (1) Ministerul Public îsi exercita atributiile în temeiul legii si este condus de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Procurorii îsi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei, în conditiile legii.
(3) Procurorii îsi exercita functiile în conformitate cu legea, respecta si protejeaza demnitatea umana si apara drepturile persoanei.
(4) Parchetele sunt independente în relatiile cu instantele judecatoresti, precum si cu celelalte autoritati publice.
Art. 63. - Ministerul Public exercita, prin procurori, urmatoarele atributii:
a) efectueaza urmarirea penala în cazurile si în conditiile prevazute de lege si participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala;
c) sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercita actiunea civila, în cazurile prevazute de lege;
e) participa, în conditiile legii, la sedintele de judecata;
f) exercita caile de atac împotriva hotarârilor judecatoresti, în conditiile prevazute de lege;
g) apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, în conditiile legii;
h) actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale a statului;
i) studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza si prezinta ministrului justitiei propuneri în vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei în domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva;
k) exercita orice alte atributii prevazute de lege.
Art. 64. - (1) Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date în scris si în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2) În solutiile dispuse, procurorul este independent, în conditiile prevazute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, în orice forma, în efectuarea urmaririi penale sau în adoptarea solutiei.
(3) Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Masura infirmarii este supusa controlului instantei competente sa judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat solutia.
(4) Lucrarile repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendarii sau al încetarii calitatii acestuia, potrivit legii, ori, în absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care împiedica rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si procurorilor, masura dispusa de procurorul ierarhic superior.
Art. 65. - (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv.
(2) Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnati.
Art. 66. - (1) Organele de politie judiciara îsi desfasoara activitatea de cercetare penala, în mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa aduca la îndeplinire dispozitiile acestuia.
(2) Serviciile si organele specializate în culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de îndata, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile, neprelucrate, detinute în legatura cu savârsirea infractiunilor.
(3) Nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2) atrage raspunderea juridica potrivit legii.
Art. 67. - (1) Procurorul participa la sedintele de judecata, în conditiile legii, si are rol activ în aflarea adevarului.
(2) Procurorul este liber sa prezinte în instanta concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, tinând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii interventia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea în orice forma a concluziilor.
(3) În procesele penale, la sedinta de judecata, poate participa procurorul care a efectuat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de conducatorul parchetului.
Art. 68. - Procurorul exercita, în conditiile legii, caile de atac împotriva hotarârilor judecatoresti pe care le considera netemeinice si nelegale.
Art. 69. - (1) Ministrul justitiei, când considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, ori de ministrul justitiei.
(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îsi îndeplinesc atributiile de serviciu si în care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate în lucrarile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror în cursul urmaririi penale si solutiile adoptate.
(3) Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului general al Parchetului National Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea îndrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.
#PAGEBREAK#

CAPITOLUL II
Organizarea Ministerului Public

SECTIUNEA 1
Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie

Art. 70. - (1) Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, îndeplineste atributiile prevazute de lege, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.
(3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie este ajutat de 3 consilieri.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator principal de credite.
Art. 71. - Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta Ministerul Public în relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate.
Art. 72. - Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor.
Art. 73. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie participa la sedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie în Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia, când considera necesar.
(2) În cazul imposibilitatii de participare, procurorul general deleaga pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la sedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie prevazute la alin. (1).
Art. 74. - Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie desemneaza, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la sedintele Curtii Constitutionale, în cazurile prevazute de lege.
Art. 75. - (1) Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie are în structura sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. În cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi.
(2) În cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, ca structura specializata în combaterea criminalitatii organizate si terorismului.
(3) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se încadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevazute în statul de functii, aprobat potrivit legii.
(4) Pentru a fi numiti în cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism procurorii trebuie sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 6 ani în functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi în urma interviului organizat de comisia constituita în acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineste conditiile prevazute la alin. (4).
(6) Interviul consta în verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, rezistentei la stres, precum si altor calitati specifice.
(7) La evaluarea candidatilor, vor fi avute în vedere si activitatea desfasurata de procurori, cunoasterea unei limbi straine si cunostintele de operare pe calculator.
(8) Comisia prevazuta la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, si este formata din 3 procurori din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Din comisie pot face parte si specialisti în psihologie, resurse umane si alte domenii.
(9) Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
(10) Procurorii numiti în cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi revocati prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau în cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.
(11) La data încetarii activitatii în cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii.
(12) Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt stabilite prin lege speciala.
(13) Dispozitiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata*), se aplica în mod corespunzator.
___________
*) Legea nr. 303/2004 a fost republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.

Art. 76. - În exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie emite ordine cu caracter intern.
Art. 77. - (1) În cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul, si 5 procurori alesi în adunarea generala a procurorilor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzator.
Art. 78. - (1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie se convoaca de catre procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispozitiile art. 51 se aplica în mod corespunzator.
Art. 79. - Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care îl prezinta Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai târziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.

SECTIUNEA a 2-a
Parchetul National Anticoruptie

Art. 80. - (1) Parchetul National Anticoruptie este specializat în combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, îsi exercita atributiile pe întreg teritoriul României si functioneaza pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Parchetul National Anticoruptie se organizeaza ca structura autonoma în cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Parchetul National Anticoruptie are personalitate juridica si sediul în municipiul Bucuresti.
Art. 81. - (1) Parchetul National Anticoruptie îsi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic.
(2) Parchetul National Anticoruptie este independent în raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe lânga acestea, precum si în relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitându-si atributiile numai în temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.
Art. 82. - (1) Parchetul National Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de 2 adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilati consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ordonator principal de credite.
(4) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Parchetului National Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.
Art. 83. - (1) În cadrul Parchetului National Anticoruptie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului National Anticoruptie este constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia si 5 procurori alesi în adunarea generala a procurorilor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzator.
Art. 84. - (1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului National Anticoruptie se convoaca de catre procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispozitiile art. 51 se aplica în mod corespunzator.
Art. 85. - În exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.
Art. 86. - (1) În cadrul Parchetului National Anticoruptie se pot înfiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.
(2) Sediul serviciilor teritoriale si circumscriptia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, de regula, în localitatile în care îsi au sediul parchetele de pe lânga curtile de apel si în raport cu circumscriptiile acestora.
Art. 87. - (1) Parchetul National Anticoruptie se încadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevazute în statul de functii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiti în cadrul Parchetului National Anticoruptie, procurorii trebuie sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 6 ani în functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi în urma unui interviu organizat de comisia constituita în acest scop.
(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineste conditiile prevazute la alin. (2).
(4) Interviul consta în verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, a rezistentei la stres, precum si altor calitati specifice.
(5) La evaluarea candidatilor, vor fi avute în vedere si activitatea desfasurata de procurori, cunoasterea unei limbi straine si cunostintele de operare pe calculator.
(6) Comisia prevazuta la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie si este formata din 3 procurori de la Parchetul National Anticoruptie. Din comisie pot face parte si specialisti în psihologie, resurse umane si alte domenii.
(7) Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii Parchetului National Anticoruptie.
(8) Procurorii numiti în cadrul Parchetului National Anticoruptie pot fi revocati prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau în cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.
(9) La data încetarii activitatii în cadrul Parchetului National Anticoruptie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii.
(10) Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Parchetului National Anticoruptie sunt stabilite prin lege speciala.
(11) Dispozitiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004, republicata, se aplica în mod corespunzator.
Art. 88. - Parchetul National Anticoruptie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care îl prezinta Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai târziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului National Anticoruptie.
#PAGEBREAK#

SECTIUNEA a 3-a
Parchetele de pe lânga curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii

Art. 89. - (1) Pe lânga fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parchet.
(2) Parchetele au sediul în localitatile în care îsi au sediul instantele pe lânga care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea.
(3) Parchetele de pe lânga curtile de apel si parchetele de pe lânga tribunale au personalitate juridica. Parchetele de pe lânga tribunalele pentru minori si familie si parchetele de pe lânga judecatorii nu au personalitate juridica.
Art. 90. - (1) Parchetele de pe lânga curtile de apel si tribunale au în structura sectii, în cadrul carora pot functiona servicii si birouri. Parchetele de pe lânga curtile de apel au în structura si câte o sectie pentru minori si familie.
(2) În raport cu natura si numarul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lânga judecatorii pot functiona sectii maritime si fluviale.
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.
Art. 91. - În localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si judecatoriilor se înfiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor pe lânga care functioneaza.
Art. 92. - (1) Parchetele de pe lânga curtile de apel sunt conduse de procurori generali.
(2) Parchetele de pe lânga tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lânga curtile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe lânga tribunale exercita si atributii de coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si al parchetelor din circumscriptie.
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lânga tribunalele pentru minori si prim-procurorii parchetelor de pe lânga judecatorii exercita si atributii de administrare a parchetului.
Art. 93. - Procurorii generali ai parchetelor de pe lânga curtile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lânga tribunale au calitatea de ordonatori tertiari de credite.
Art. 94. - (1) În functie de volumul de activitate, la parchetele de pe lânga curtile de apel si tribunale, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncti, iar la parchetele de pe lânga tribunalele pentru minori si familie si judecatorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2) La Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bucuresti, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncti.
Art. 95. - (1) Sectiile, serviciile si birourile parchetelor de pe lânga instante sunt conduse de procurori sefi.
(2) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servicii si birouri, în functie de pregatirea, specializarea si aptitudinile acestora.
(3) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza dosarele procurorilor, tinând cont de specializarea acestora.
Art. 96. - (1) În cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lânga curti de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii au în componenta procurori care detin functii de nivelul celor prevazute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instantelor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplica în mod corespunzator.
Art. 97. - Dispozitiile art. 50 si 51 se aplica în mod corespunzator si pentru organizarea si desfasurarea adunarilor generale ale procurorilor.

SECTIUNEA a 4-a
Organizarea parchetelor militare

Art. 98. - (1) Pe lânga fiecare instanta militara functioneaza un parchet militar. Pe lânga Curtea Militara de Apel Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti, pe lânga Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe lânga Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, iar pe lânga tribunalele militare functioneaza parchetele de pe lânga tribunalele militare.
(2) Circumscriptiile parchetelor militare sunt prevazute în anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevazute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
Art. 99. - (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art. 100. - (1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atributiile prevazute la art. 63, care se aplica în mod corespunzator.
(2) Parchetele militare efectueaza urmarirea penala în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocati pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinationale, în conditiile în care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia româna. Procurorii militari participa la sedintele de judecata ce se desfasoara potrivit art. 57.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare speciala puse în serviciul lor si fata de care exercita atributiile prevazute la art. 63 lit. b).
(4) Dispozitiile art. 96 si 97 se aplica în mod corespunzator.
Art. 101. - (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaza urmarirea penala trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade.
(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este înregistrata cauza.
Art. 102. - (1) În cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie functioneaza sectii sau servicii de combatere a infractiunilor savârsite de militari care au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru stabilirea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea în rândul militarilor, sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie organizeaza si desfasoara activitati comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale.
#PAGEBREAK#

TITLUL IV
Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii

Art. 103. - (1) Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu personalitate juridica, aflata în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor în functie, precum si formarea formatorilor, în conditiile legii.
(2) Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de învatamânt si educatie si nu este supus dispozitiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de învatamânt superior si recunoasterea diplomelor.
(3) Institutul National al Magistraturii are sediul în municipiul Bucuresti.
Art. 104. - (1) Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu stiintific format din 13 membri: un judecator al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, un procuror de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandati de Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, Facultatea de Drept a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi si Facultatea de Drept a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justitie, un reprezentant al asociatiilor profesionale legal constituite ale judecatorilor si procurorilor, precum si directorul Institutului National al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si îl prezideaza.
(2) Directorul Institutului National al Magistraturii si cei doi adjuncti ai acestuia sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridica al Institutului, al judecatorilor si procurorilor sau al cadrelor didactice din învatamântul superior juridic acreditat potrivit legii.
(3) Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si poate fi reînnoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales pe un an.
Art. 105. - Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii propune proiectul de buget si hotaraste asupra problemelor care privesc organizarea si functionarea Institutului, la propunerea directorului acestei institutii.
Art. 106. - (1) Institutul National al Magistraturii este finantat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii.
(2) Directorul Institutului National al Magistraturii este ordonator secundar de credite.
Art. 107. - (1) Numarul maxim de posturi pentru Institutul National al Magistraturii se stabileste prin hotarâre a Guvernului.
(2) Structura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale Institutului National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 108. - (1) Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecatorilor si procurorilor în functie, care pot fi detasati în conditiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului stiintific al Institutului.
(2) Institutul National al Magistraturii poate folosi, în conditiile legii, si cadre didactice din învatamântul juridic superior acreditat potrivit legii, alti specialisti români si straini, precum si personal de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicata, pentru desfasurarea procesului de formare profesionala.
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului National al Magistraturii la plata cu ora se face în functie de numarul de ore de seminar sau curs sustinute, de indemnizatia bruta lunara a functiei de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie si de norma didactica stabilita conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 109. - Prin hotarâre a Guvernului se pot înfiinta, în subordinea Ministerului Justitiei si a Ministerului Public, centre regionale de formare profesionala continua a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate.

TITLUL V
Asistentii judiciari

Art. 110. - Asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în functii juridice de cel putin 5 ani si care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au cetatenia româna, domiciliul în România si capacitate deplina de exercitiu;
b) sunt licentiate în drept si dovedesc o pregatire teoretica corespunzatoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie;
d) cunosc limba româna;
e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei.
Art. 111. - (1) Asistentii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului si se supun numai legii.
(2) Dispozitiile legale privind obligatiile, interdictiile si incompatibilitatile judecatorilor si procurorilor se aplica si asistentilor judiciari.
(3) Dispozitiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medicala gratuita si gratuitatea transportului, prevazute de lege pentru judecatori si procurori, se aplica si asistentilor judiciari.
(4) Asistentii judiciari depun juramântul în conditiile prevazute de lege pentru judecatori si procurori.
(5) Numarul total al posturilor de asistenti judiciari si repartizarea posturilor pe instante, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
Art. 112. - Asistentii judiciari exercita atributiile prevazute la art. 55 alin. (2), precum si alte atributii prevazute în Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.
Art. 113. - (1) Asistentilor judiciari li se aplica dispozitiile legale privind abaterile si sanctiunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din functie prevazute de lege pentru judecatori si procurori.
(2) Sanctiunile disciplinare se aplica de catre ministrul justitiei.
(3) Împotriva sanctiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestatie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de contencios administrativ si fiscal a curtii de apel în circumscriptia careia functioneaza cel sanctionat. Hotarârea curtii de apel este definitiva.
(4) Asistentii judiciari pot fi eliberati din functie si ca urmare a reducerii numarului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instantei.
(5) Sanctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a acestora se comunica Consiliului Economic si Social de ministrul justitiei.
Art. 114. - Prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic si Social si a Ministerului Justitiei, se stabilesc:
a) conditiile, procedura de selectie si de propunere de catre Consiliul Economic si Social a candidatilor, pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de catre ministrul justitiei;
b) conditiile de delegare, detasare si transfer al asistentilor judiciari.
Art. 115. - Magistratii consultanti în functie la data de intrarii în vigoare a prezentei legi sunt numiti de drept în functiile de asistenti judiciari si îsi continua activitatea în cadrul tribunalelor de munca si asigurari sociale sau, dupa caz, al sectiilor sau completelor specializate.
#PAGEBREAK#

TITLUL VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instantelor si al parchetelor

Art. 116. - (1) Toate instantele judecatoresti si toate parchetele au în structura urmatoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare si relatii publice;
e) biblioteca.
(2) Instantele judecatoresti si parchetele pot avea si alte compartimente stabilite prin regulamentele prevazute la art. 139 alin. (1) si art. 140 alin. (1).
(3) Curtile de apel si parchetele de pe lânga aceste curti, Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie au, de asemenea, în structura un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica. Compartimentele de informatica juridica se pot organiza si în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecatoriilor si a parchetelor de pe lânga aceste instante.
(4) Instantele si parchetele militare au în structura si un compartiment de documente clasificate.
Art. 117. - (1) Biroul de informare si relatii publice asigura legaturile instantei sau ale parchetului cu publicul si cu mijloacele de comunicare în masa, în vederea garantarii transparentei activitatii judiciare, în conditiile stabilite de lege.
(2) Conducatorul biroului, care îndeplineste si rolul de purtator de cuvânt, poate fi un judecator sau procuror desemnat de presedintele instantei sau, dupa caz, de conducatorul parchetului ori un absolvent al unei facultati de jurnalistica sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.
Art. 118. - (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instantelor sau parchetelor unde functioneaza.
(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de presedintele instantei sau de procurorul general ori, dupa caz, de prim-procurorul parchetului.
(3) La curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de pe lânga acestea, compartimentele în care îsi desfasoara activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, la sectiile Parchetului National Anticoruptie, la judecatorii si parchetele de pe lânga acestea, de grefieri-sefi.
(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ presedintelui instantei din care face parte si profesional Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei.
(5) Personalul auxiliar de la instantele si parchetele militare, de la sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie poate proveni si din rândul militarilor activi.
Art. 119. - (1) Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea actelor de urmarire penala sunt obligati sa efectueze toate consemnarile despre desfasurarea acestora si sa îndeplineasca orice alte însarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecata sau, dupa caz, al procurorului.
(2) La sedintele de judecata, grefierii sunt obligati sa poarte tinuta vestimentara corespunzatoare instantei unde functioneaza. Tinuta vestimentara se stabileste prin hotarâre a Guvernului si se asigura în mod gratuit.
(3) La sedintele de judecata, grefierii militari sunt obligati sa poarte uniforma militara.
Art. 120. - (1) În vederea informatizarii activitatii instantelor si parchetelor, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie iau masuri pentru dotarea tehnica corespunzatoare a acestora.
(2) Numarul informaticienilor se stabileste de catre presedintele instantei sau, dupa caz, de catre conducatorul parchetului, cu avizul conform al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) În cazul Înaltei Curti de Casatie si Justitie si al Parchetului National Anticoruptie, avizul prevazut la alin. (2) nu este necesar.
(4) În vederea crearii unui sistem informatic unitar si functional, institutiile sistemului judiciar au obligatia de a duce la îndeplinire masurile prevazute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei.
(5) Dotarea tehnica necesara informatizarii instantelor militare, a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie ori, dupa caz, din cadrul Parchetului National Anticoruptie, precum si a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apararii Nationale.

TITLUL VII
Paza instantelor judecatoresti si a parchetelor si protectia magistratilor

Art. 121. - (1) Paza sediilor instantelor judecatoresti si a parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinând acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a activitatii în aceste sedii se asigura, în mod gratuit, de catre Jandarmeria Româna, prin structurile sale specializate.
(2) Numarul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileste prin hotarâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si ministrului administratiei si internelor, precum si a presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) Activitatea personalului prevazut la alin. (2) este coordonata de presedintele instantei sau de conducatorul parchetului.
Art. 122. - (1) Instantele si parchetele militare dispun de politia militara pusa în serviciul lor de Ministerul Apararii Nationale, în mod gratuit. Necesarul de personal de politie militara va fi stabilit prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Apararii Nationale.
(2) Politia militara pusa în serviciul instantelor si parchetelor militare este subordonata presedintilor sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instantelor si parchetelor militare, a celorlalte spatii folosite de acestea, a bunurilor si valorilor ce le apartin, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a activitatii se asigura, în mod gratuit, de catre Politia Militara.
(4) Numarul personalului necesar pentru fiecare instanta sau parchet va fi stabilit de ministrul justitiei, la propunerea presedintelui Curtii Militare de Apel si a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 123. - Politia Româna si Jandarmeria Româna au obligatia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atributiilor legale, instantelor si parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si din cadrul Parchetului National Anticoruptie, pentru buna desfasurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
Art. 124. - Modul de utilizare a personalului de politie pentru asigurarea protectiei judecatorilor si procurorilor, precum si modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instantelor judecatoresti si parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinând acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie sau, dupa caz, Ministerul Justitiei si Ministerul Administratiei si Internelor.
#PAGEBREAK#

TITLUL VIII
Gestiunea economico-financiara si administrativa a instantelor si parchetelor

CAPITOLUL I
Organizarea departamentului economico-financiar si administrativ

Art. 125. - (1) Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, curtile de apel, parchetele de pe lânga curtile de apel, tribunalele si parchetele de pe lânga tribunale au în structura câte un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic.
(2) Managerul economic este subordonat presedintelui instantei sau, dupa caz, conducatorului parchetului în cadrul caruia functioneaza.
(3) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul tribunalelor si parchetelor de pe lânga acestea asigura activitatea economica, financiara si administrativa si pentru tribunalele specializate si judecatoriile sau, dupa caz, pentru parchetele din circumscriptia lor.
(4) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si Curtii Militare de Apel Bucuresti si Parchetului Militar de pe lânga Curtea Militara de Apel Bucuresti.
Art. 126. - (1) Poate fi numita în functia de manager economic persoana care a fost admisa la concursul organizat în acest scop de catre:
a) Înalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al acestei instante;
b) curtile de apel, pentru managerii economici ai curtilor de apel si ai tribunalelor;
c) Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al acestui parchet si pentru managerii economici ai parchetelor de pe lânga curti de apel si tribunale;
d) Parchetul National Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui parchet.
(2) La concursul prevazut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare si o vechime în specialitate de minimum 5 ani.
(3) Numirea în functia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevazut la alin. (1) se face prin ordin al conducatorului instantei sau, dupa caz, al conducatorului parchetului care organizeaza concursul.
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar si administrativ este încadrat de catre presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, presedintele curtii de apel sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel, pe baza de concurs sau proba practica.
(5) Concursul prevazut la alin. (1) si (4) se organizeaza potrivit unui regulament aprobat de presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, de ministrul justitiei, de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie.
Art. 127. - Managerul economic are urmatoarele atributii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ al instantei sau parchetului în cadrul caruia functioneaza;
b) raspunde pentru gestiunea economico-financiara a instantelor sau parchetelor fara personalitate juridica din circumscriptia instantei sau a parchetului în cadrul caruia functioneaza;
c) îndeplineste, pe baza delegarii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atributiile acestora prevazute de lege;
d) organizeaza elaborarea, fundamentarea si prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele si în conditiile prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si parchetelor si ia masuri pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii instantelor si parchetelor;
f) ia masuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrarile de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii, urmareste si raspunde de realizarea acestora;
g) organizeaza tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instantelor ori, dupa caz, a parchetelor, precum si a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
h) urmareste si raspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum si a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizeaza tinerea la zi a contabilitatii instantei si parchetului din circumscriptia în cadrul careia functioneaza si controleaza efectuarea corecta a tuturor operatiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum si întocmirea si prezentarea la termenele stabilite a situatiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata;
j) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si parchetelor din circumscriptiile în cadrul carora functioneaza, stabilind masuri pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curatenia si paza bunurilor în sediile instantelor, inclusiv masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
Art. 128. - Managerii economici, informaticienii si personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila si din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice si contabile au calitatea de functionari publici, având drepturile si obligatiile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 129. - Presedintii instantelor si conducatorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
Art. 130. - (1) Instantele militare care nu au sediul în municipiul Bucuresti si parchetele de pe lânga acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are urmatoarele atributii principale:
a) întocmeste documentatia pentru achizitiile publice, serviciile si lucrarile necesare desfasurarii activitatii instantelor;
b) asigura aprovizionarea cu materiale de întretinere si uz gospodaresc, mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfasurarii optime a activitatii instantelor;
c) asigura întretinerea si functionarea cladirilor, instalatiilor tehnico-sanitare de încalzire, a celorlalte mijloace fixe si obiecte de inventar din dotare;
d) asigura ordinea, curatenia si paza bunurilor în sediile instantelor;
e) întreprinde masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru înlaturarea consecintelor unor calamitati.
#PAGEBREAK#

CAPITOLUL II
Bugetele instantelor si parchetelor

Art. 131. - (1) Activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de stat.
(2) Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei având calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru parchetele de pe lânga curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii este gestionat de Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(4) Bugetele instantelor si parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apararii Nationale, ministrul apararii nationale având calitatea de ordonator principal de credite.
Art. 132. - (1) Curtile de apel si parchetele de pe lânga curtile de apel elaboreaza proiectele de buget anual pentru instantele sau, dupa caz, parchetele din circumscriptiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justitiei sau, dupa caz, Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie îsi elaboreaza propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sunt cuprinse si bugetele parchetelor de pe lânga celelalte instante judecatoresti.
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Bugetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie se aproba de adunarea generala a judecatorilor acestei curti, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice.
(6) Proiectele de buget anual se elaboreaza de Curtea Militara de Apel Bucuresti, respectiv de sectia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, dupa consultarea celorlalte instante si parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii si se transmit Ministerului Apararii Nationale.
(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apararii Nationale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).
Art. 133. - (1) Fiecare instanta si fiecare parchet se încadreaza cu numarul necesar de judecatori sau, dupa caz, de procurori, precum si cu numarul necesar de personal auxiliar de specialitate si personal al departamentului economico-financiar si administrativ.
(2) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii curtilor de apel, împreuna cu ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie analizeaza anual volumul de activitate al instantelor si parchetelor si, în functie de rezultatele analizei, iau masuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 134. - (1) Numarul maxim de posturi pentru instante si parchete se stabileste prin hotarâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru Înalta Curte de Casatie si Justitie, numarul maxim de posturi se stabileste prin hotarâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si a presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Pentru instantele si parchetele militare, numarul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apararii nationale.
Art. 135. - (1) Statele de functii si de personal pentru curtile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecatorii si parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justitiei.
(2) Statele de functii si de personal pentru fiecare instanta militara si parchet de pe lânga aceasta se aproba prin ordin al ministrului justitiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii si al ministrului apararii nationale.
Art. 136. - Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casatie si Justitie.

TITLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 137. - Pe lânga instantele judecatoresti functioneaza, în conditiile legii, urmatoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare sociala si supraveghere;
b) oficiile registrului comertului;
c) alte structuri înfiintate prin lege speciala.
Art. 138. - (1) Statul este obligat sa asigure sediile si celelalte mijloace materiale si financiare necesare pentru buna functionare a activitatii instantelor si parchetelor.
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispozitia Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Ministerului Justitiei, a Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si a Parchetului National Anticoruptie sediile necesare bunei functionari a instantelor judecatoresti si a parchetelor.
(3) Drepturile materiale si banesti ale personalului instantelor si parchetelor militare si mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare functionarii instantelor si parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului National Anticoruptie se asigura de Ministerul Apararii Nationale.
Art. 139. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti se stabilesc:
a) organizarea administrativa a curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judecatoriilor;
b) modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata, în vederea asigurarii respectarii principiilor distributiei aleatorii si continuitatii;
c) atributiile presedintilor, vicepresedintilor, judecatorilor inspectori, presedintilor de sectii, ale judecatorilor si ale celorlalte categorii de personal;
d) organizarea si modul de desfasurare a activitatii colegiilor de conducere ale instantelor judecatoresti si a adunarilor generale ale judecatorilor;
e) vacanta judecatoreasca;
f) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului economico-financiar si administrativ.
(2) Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti se elaboreaza de Consiliul Superior al Magistraturii si de Ministerul Justitei si se aproba prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 140. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioara al parchetelor se stabilesc:
a) organizarea administrativa a Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, a Parchetului National Anticoruptie, a parchetelor de pe lânga curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii;
b) atributiile procurorilor generali, prim-procurorilor si ale adjunctilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor sefi si ale procurorilor, precum si ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea si modul de desfasurare a activitatii colegiilor de conducere ale parchetelor si a adunarilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia functiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentul de ordine interioara prevazut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 141. - Referirile la Curtea Suprema de Justitie cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi facute la Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 142. - (1) Datele la care vor începe sa functioneze tribunalele specializate si localitatile în care îsi vor desfasura activitatea se stabilesc, în mod esalonat, prin ordin al ministrului justitiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dispozitiile prezentei legi privind managerii economici ai instantelor si ai parchetelor se aplica începând cu 1 iulie 2005.
(3) Functia de manager economic se echivaleaza cu functia de director executiv.
(4) Pâna la începerea functionarii Tribunalului Ilfov si a parchetului de pe lânga aceasta instanta, cauzele de competenta acestora se solutioneaza de Tribunalul Bucuresti si, respectiv, de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bucuresti.
Art. 143. - (1) Dispozitiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplica treptat, actiunea încheindu-se pâna în anul 2007.
(2) Pâna în anul 2007 repartizarea cauzelor la instantele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în conditiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.
Art. 144. - (1) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, se abroga:
a) dispozitiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 si 57 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) dispozitiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 si 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11 -13 si alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691-695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 si 3, art. 134 si art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Dispozitiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005.
NOTA:
Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII si VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004 si care se aplica, în continuare, ca dispozitii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005.
"Art. II. - (1) La data intrarii în vigoare a prezentei legi, functiile de judecator inspector si procuror inspector se desfiinteaza, iar posturile se transforma în posturi de judecator, respectiv procuror.
(2) Activitatile aflate în curs de desfasurare ale judecatorilor inspectori si procurorilor inspectori vor fi continuate de judecatori sau procurori desemnati de conducatorii instantelor judecatoresti sau parchetelor.
Art. III. - Dispozitiile prezentei legi privind înregistrarea sedintelor de judecata, precum si cele privind numirea la birourile de informare si relatii publice a absolventilor unei facultati de jurnalistica sau a specialistilor în comunicare se aplica de la 1 iulie 2006.
Art. IV. - (1) Circumscriptiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Oradea, Ploiesti si Târgu Mures care se desfiinteaza prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanta cu circumscriptiile teritoriale ale instantelor militare în aceste localitati, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
(2) Functiile reduse ca urmare a reorganizarii instantelor si parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de functii ale Ministerului Justitiei si ale Ministerului Public, cu luarea masurilor de finantare prin transferul la aceste institutii a fondurilor corespunzatoare din bugetul Ministerului Apararii Nationale.
(3) Spatiile si dotarile materiale ale parchetelor militare desfiintate vor fi preluate de parchetele militare carora, prin redistribuire, le revin circumscriptiile teritoriale ale unitatilor desfiintate.
(4) Personalul auxiliar civil si militar din cadrul instantelor si parchetelor militare care opteaza pentru transfer la instantele si parchetele civile sau ale caror functii au fost reduse va fi transferat, tinându-se seama de optiunea exprimata, la instantele si parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localitati.
(5) La transferul personalului auxiliar civil si militar de la instantele si parchetele militare la instantele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în munca si de activitatea profesionala. În acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.