UPDATE: Detinutii pot avea si convorbiri online cu familia. Noi masuri de executare a pedepselor se aplica din aceasta luna

La inceputul lunii februarie au intrat in vigoare noul Cod Penal si noul Cod de procedura penala, printre cele mai importante schimbari introduse numarandu-se sistemul de pedepse, modul de desfasurare a unui proces, dar si introducerea unor noi institutii. 

In plus, pe langa noile coduri, din 1 februarie se aplica si noi reglementari privind executarea pedepselor, acestea fiind stabilite de Legea privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013.

Conform expunerii de motive a actului normativ, propunerea reflecta o serie de documente internationale si europene in materie, precum: Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul detinutilor, Declaratia universala a drepturilor omului, precum si numeroase instrumente la nivelul Consiliului Europei, de la Recomandarea 2006 (2) a Consiliului Europei privind Regulile penitenciare europene, la numeroase recomandari care privesc aspecte distincte ale regimurilor penitenciare: tratamente medicale, suprapopularea penitenciara si liberarea conditionata, educatia si munca in penitenciare sau aspect privind masuri alternative detentiei.

Documentul este structurat in 7 titluri detaliate in cele ce urmeaza, ce completeaza reforma in materie penala si procesual penala materializata de adoptarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si Legii nr. 135/2010 privind codul de procedura penala.

Titlul I – Dispozitii generale

In primul titlu al legii sunt reluate normele fundamentale in materia executarii pedepselor, prin prezentarea principiilor legalitatii executarii pedepselor, respectarii demnitatii umane, interzicerii supunerii la tortura, tratamente inhumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum si al interzicerii discriminarii executarii pedepselor.

Astfel, conform actului normativ, pedepsele si masurile educative privative de libertate se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti definitiv, scopul executarii lor fiind prevenirea savarsirii de noi infractiuni. "Prin executarea pedepselor si a masurilor educative privative de libertate se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si fata de munca, in vederea reintegrarii detinutilor sau persoanelor internate in societate", se puncteaza in documentul mentionat.

Acelasi document stabileste ca detinutii isi vor exercita toate drepturile civile si politice, cu exceptia celor interzise prin hotararea definitiva de condamnare.

Titlul II - "Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate"

Titlul II al legii, "Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate", clarifica, pe de o parte, o serie de aspect ridicate in practica aplicarii din 2006 pana in prezent a reglementarilor privind executarea pedepselor, iar, pe de alta parte, clarifica modul in care este supravegheata, de catre judecator, masura cea mai restrictiva posibil, si anume privarea de libertate.

In primul rand, documentul stabileste o noua denumire – judecatorul de supraveghere a privarii de libertate. Concret, denumirea va fi folosita pentru judecatorul care isi desfasoara activitatea in penitenciare, centre de retinere si arestare preventive, centre educative si de detentie si a carui principal atributie este supravegherea si controlul legalitatii in eecutarea pedepselor si masurilor privative de libertate.

Totodata, in lege sunt enumerate toate atributiile pe care acest judecator le are, delimitandu-se in mod clar activitatea sa administrativa de cea administrativ-jurisdictionala. "Institutia judecatorului de supraveghere a privarii de libertate vine sa consolideze si sa exprime ferm optiunea legiuitorului roman pentru un control eficient a modului in care persoanele, minore sau majore, sunt private, potrivit legii, de libertatea lor, indiferent de spatiul de detinere", precizeaza initiatorii in expunerea de motive.

Potrivit actului normativ citat, pe durata exercitarii atributiilor privind supravegherea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate, judecatorii nu pot desfasura alte activitati la instanta din cadrul careia au fost desemnati.

Titlul III - "Executarea pedepselor privative de libertate"

Titlul III, "Executarea pedepselor privative de libertate", este dedicat in intregime reglementarii executarii pedepselor privative de libertate dispuse in cazul majorilor. Titlul cuprinde reglementari internationale si europene in materie, atat cele vechi, deja consacrate in legislatia autohtona, cat si cele adoptate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 275/2006, la care s-au adaugat cele mai recente rapoarte ale Comitetului european pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum si recenta jurisprudenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie.

"In ceea ce priveste jurisprudenta CEDO, au fost avute in vedere atat spete mai vechi precum petra, Cotlet contra Romaniei, dar si cazuri recente, printre care Bragadireanu sau Petrea contra Romaniei", se arata in expunerea de motive.

Titlul III este structurat in 10 capitole, dupa cum urmeaza:

Capitolul I, "Organizarea executarii pedepselor privative de libertate", cuprinde informatii referitoare la Adminstratia Nationala a Penitenciarelor, la penitenciare, precum si la sectiile speciale de arestare preventiva.

Capitolul II, "Siguranta penitenciarelor", reglementeaza siguranta penitenciarelor in stransa legatura cu cerinta garantarii ca masurile de siguranta sunt aplicare potrivit standardelor europene si internationale in materie.

Ca element de noutate, legea introduce posibilitatea audierii prin videoconferinta, in situatia in care un detinut se afla in alt penitenciar decat penitenciarul in care se desfasoara una din procedurile prevazute de lege. Mai mult chiar, se instituie inclusiv posibilitatea ca audierea prin videoconferinta sa fie realizata si in cazul altor proceduri judiciare in masura in care aceasta este posibila din punct de vedere tehnic.

Conform expunerii de motive, aceasta masura are drept scop asigurarea celeritatii procedurii si diminuarea unor costuri legate de deplasarea detinutilor.

Capitolul III, "Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate", reia cele patru regimuri deja consacrate prin Legea nr. 275/2006: de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis.

Printre reglementarile prevazute la acest capitol se numara analizarea conduitei persoanei in vederea schimbarii regimului de executare a pedepsei dupa executarea a 6 ani si 6 luni inchisoare in cazul pedepselor cu detentiunea pe viata si a unei cincimi din durata pedepsei cu inchisoarea. De asemenea, s-a avut in vedere recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante facuta in urma vizitei din septembrie 2010 in locurile de detinere din Romania care viza ca perioada de revizuire initiala a regimului de executare a a pedepsei pentru detinutii condamnati pe viata sa fie redusa.

In plus, conform expunerii de motive, un aspect important reglementat in cadrul acestui capitol este acela al insotirii stabilirii regimului de executare de un program de resocializare adaptat fiecarui detinut in parte. Sub denumirea de "individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate", noua masura prevede includerea condamnatilor in activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.

Capitolul IV se refera la conditiile de detentie si reglementeaza cerintele fundamentale existente la primirea in penitenciar, la perioada de carantina si observare, la modul de transportare a persoanelor detinute, la modul de executare a pedepselor privative de libertate de categoriile speciale de persoane condamnate, la punerea in libertate, la transfer, la cazare, tinuta si alimentatie.

Capitolul V stabileste drepturile si obligatiile persoanelor condamnate. Mai precis, potrivit expunerii de motive, in acest capitol sunt cuprinse norme de procedura menite sa asigure modalitati eficiente prin care persoana condamnata poate contesta masurile privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de legea de executare a pedepselor in fata unui organ impartial.

Astfel, potrivit actului normativ, detinutii isi vor putea exercita un nou drept, acela de a avea convorbiri online. "Pentru anumite categorii de persoane condamnate, se poate facilita comunicarea on-line cu membrii de familie sau alte persoane", se precizeaza in documentul citat. Categoriile de persoane condamnate care au dreptul la astfel de convorbiri nu sunt specificate, intrucat acestea vor fi stabilite ulterior, prin regulamentul de aplicare a noilor reguli. Tot prin normele de aplicare se vor reglementa numarul si durata comunicarilor on-line, precum si modalitatea de acordare a acestora.

In ceea ce priveste dreptul de a vota, noile reguli stabilesc ca persoanele condamnate isi pot exercita acest drept, daca nu a fost interzis prin hotararea de condamnare.

Totodata, dispozitiile anterioare referitoare la incheierea casatoriei au fost mentinute si in normele actuale. Totusi, o noutate in domeniu consta in protejarea familiei constituite pe perioada detentiei, prin neacordarea vizitei intime, timp de 48 de ore, in cazul in care cei doi divorteaza si se recasatoresc intre ei.

De asemenea, legea a inclus o serie de drepturi de prima necesitate, precum dreptul la odihna si la repaus saptamanal, dreptul la munca, la invatamant, la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare. Conform expunerii de motive, acestea au fost incluse pentru a se da eficienta controlului exercitat de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.

Munca prestata de persoanele condamnate este prevazuta la Capitolul VI din proiectul de lege. Potrivit expunerii de motive, in acest domeniu sunt introduse doua elemente de noutate fata de prevederile actuale: posibilitatea detinutilor de a se oferi voluntari de a presta o activitate in interesul comunitatii (de exemplu, la ridicarea de scoli sau biserici), precum si valorificarea mai mare a interesului detinutilor in a munci. "Se incearca, in acest mod, o atragere mai mare a persoanelor condamnate catre unul dintre cei mai importanti factori de resocializare, munca", spun initiatorii in expunerea de motive.

Capitolul VII este dedicat activitatilor educative, de asistenta psihologica si asistena sociala, instruirii scolare, invatamantului universitar si formarii profesionale a persoanelor condamnate. Concret, conform expunerii de motive, prin proiectul de lege se propune implementarea unei strategii de dezvoltare a serviciilor de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor si conditiile privind organizarea si desfasurarea acestor activitati.

Capitolul VIII trateaza liberarea conditionata, aducand o noua abordare acestei institutii. Astfel, se instituie obligativitatea libertatii conditionate numai din regimurile deschis sau semideschis, ceea ce presupune un efort mai mare, atat din partea administratiei penitenciarului, cat si din partea detinutilor, in sensul resocializarii si imbunatatirii comportamentului acestora din urma inca din timpul executarii pedepselor. "In felul acesta se subliniaza, o data in plus, caracterul facultativ al liberarii conditionate", se precizeaza in expunerea de motive.

Recompensele, abaterile si sanctiunile disciplinare sunt reglementate in Capitolul IX si aduc unele elemente de noutate fata de normele aplicabile in prezent. Mai exact, dupa cum se arata in expunerea de motive, persoana condamnata se poate invoi pentru a vizita sotul/sotia, o ruda apropiata, precum si orice alta persoana grav bolnava de care este legata prin puternice legaturi afective. De asemenea, invoirea se acorda si pentru inhumarea unei astfel de persoane sau, in caz de calamitate, pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau de sprijinire a familiei.

Ultimul capitol al acestui titlu, Capitolul X, reia, cu unele imbunatatiri, textele anterioare privind dosarul individual al persoanei condamnate, precum si registrele privind persoanele condamnate.

Titlul IV - "Executarea masurilor preventive privative de libertate" 

Titlul IV este consacrat executarii masurilor preventive privative de libertate si face trimitere la aplicarea corespunzatoare a multora dintre prevederile privind executarea pedepselor privative de libertate.

Concret, documentul publicat recent prevede conditii extrem de restrictive pentru transferarea detinutilor in centrele de retinere si arestarea preventive din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, cu scopul de a preintampina eventuale abuzuri in acest domeniu.

Titlul V - "Dispozitii privind executarea masurilor educative privative de libertate"

In ceea ce priveste Titlul V, "Dispozitii privind executarea masurilor educative privative de libertate", actul normativ stabileste, printre altele, conditiile de liberare a persoanelor internate. Mai exact, sunt introduse conditiile in care persoanele internate pot beneficia de amanarea sau intreruperea executarii detentiei.

Titlul VI - Infractiuni si contraventii

Titlul VI este cel care stabileste infractiunile si contraventiile. Astfel, conform prevederilor ce vor intra in vigoare in 2014, una dintre cele mai grave infractiuni este introducerea in mod ilicit de telefoane mobile si de alte mijloace de comunicare la distanta, cartel SIM, dispositive GPS, modem de internet sau medii de stocare a datelor intr-un penitenciar sau centru de retinere si arestare preventive, in scopul folosirii de catre detinuti. Aceasta infractiune se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Mai mult, daca fapta este savarsita de catre personalul administratiei locului de detinere sau personalul centrelor de retinere si arestare preventive, pedeapsa este inchisoare de la un an la 5 ani.

Titlul VII - Dispozitii finale

Ultimul titlu a proiectului de lege, Titlul VII - "Dispozitii finale", stabileste data de intrare in vigoare a regulilor propuse. Mai precis, Legea privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal a intrat in vigoare odata cu alte acte normative din domeniu, precum noul cod penal sau noul cod de procedura penala: 1 februarie 2014.

Puteti consulta AICI traseul legislativ al proiectului de act normativ, iar AICI textul integral al documentului, asa cum a fost publicat in Monitorul Oficial.

----

Legea privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal este una dintre cele 4 legi care contribuie la punerea in aplicare a dispozitiilor penale, procesual-penale si executional penale, cu privire la intreg pachetul de acte normative ce vizeaza reforma in materie penala. Celelalte 3 documente, publicate si ele in Monitorul Oficial, sunt urmatoarele:

• Legea pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale
• Legea privind executarea pedepselor, masurilor educative si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, neprivative de libertate
• Legea privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune