UPDATE: Decizia CCR referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile a intrat in vigoare

Decizia CCR nr. 265 din data de 6 mai 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Codul penal (n.red. - cel care a intrat in vigoare la 1 februarie 2014) a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, data de la care a intrat in vigoare. 

Astfel, CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala in Dosarul nr. 5.714/118/2012. Concret, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile. 

Conform art. 5 din NCP, in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila.

In plus, aceste dispozitii se aplica si actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstitutionale, precum si ordonantelor de urgenta aprobate de Parlament cu modificari sau completari ori respinse, daca in timpul cand acestea s-au aflat in vigoare au cuprins dispozitii penale mai favorabile, se mai mentioneaza in NCP.

"In aplicarea legii penale mai favorabile, nu se pot combina dispozitii din legi succesive. Deci, circula unele pareri si intre judecatori si intre teoreticienii dreptului, ca se poate alege pedeapsa dintr-o lege, se poate alege pedeapsa complementara din alta lege si asa mai departe. Curtea a stabilit astazi (n.r. 6 mai), prin unanimitate de voturi, ca nu se pot combina dispozitii din legi penale succesive. Atunci cand se stabileste ca una din legi este mai favorabila, aceea se aplica in toate privintele", a declarat recent presedintele CCR, Augustin Zegrean, citat de Hotnews.

Vor fi afectate aproape toate dosarele de pe rolul instantelor

Radu Chirita, avocatul coordonator al SCA Chirita si Asociatii, a spus pentru AvocatNet.ro. ca este consternat de decizia pronuntata de CCR, pe care o considera "o aberatie juridica".

"Legea penala mai favorabila s-a aplicat intotdeauna de maniera pe care Curtea Constitutionala o stabileste ca fiind contrara Constitutiei. Eu nu inteleg nici care norma constitutionala este incalcata si nici care este competenta CCR de a se pronunta pe modul de interpretare a unei legi. Efectele in practica vor fi absolut dezastruoase, deoarece va fi imposibil pentru judecatori sa stabileasca legea mai favorabila de o maniera globala, fara a face aceasta operatiune <<la ochi>>, adica de o maniera arbitrara. Vor fi afectate aproape toate dosarele de pe rolul instantelor, pentru ca toate vizeaza situatii tranzitorii", a apreciat Radu Chirita.

Mai exact, avocatul coordonator al SCA Chirita si Asociatii a explicat ca motivele pentru care se pot combina dispozitii din legi penale diferite sunt multe si au fost extrem de pertinent explicate in decizia pronuntata de catre ICCJ pe o intrebare preliminara privind prescriptia. Concret, Chirita se refera la Decizia ICCJ nr. 2 din 14 aprilie 2014, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 319, din data de 30 aprilie, cand a intrat in vigoare. 

Conform Deciziei ICCJ nr. 2 din 14 aprilie 2014, in aplicarea art. 5 din NCP, prescriptia raspunderii penale reprezinta o institutie autonoma fata de institutia pedepsei.

ICCJ si-a bazat decizia pe art. 477 din noul Cod de procedura penala (NCPP), iar decizia a admis sesizarea formulata de catre Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala in Dosarul nr. 530/303/2013. 

Mai mult, decizia ICCJ a devenit obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala, respectiv din 30 aprilie.

Referindu-se la decizia ICCJ din aprilie 2014, profesorul universitar doctor Mihai Adrian Hotca, avocat in Baroul Bucuresti, a precizat pentru AvocatNet.ro ca, in conformitate cu dispozitiile art. 477 alin. (4) noul Cod de procedura penala (NCPP): "Dezlegarea data chestiunilor de drept este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I".

In plus, avocatul din Baroul Bucuresti a subliniat ca, potrivit art. 477, indice 1 din NCPP efectele deciziei inceteaza in cazul abrogarii, constatarii neconstitutionalitatii ori modificarii dispozitiei legale care a generat problema de drept dezlegata, cu exceptia cazului in care aceasta subzista in noua reglementare.

"Analizand dispozitiile legale si constitutionale incidente, precum si succesiunea hotararilor publicate, observam ca Hotararea nr. 2 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in temeiul art. 475 din NCPP, produce efecte erga omnes si este obligatorie incepand cu data de 30 aprilie 2014, data la care aceasta a fost publicata in Monitorul Oficial", a subliniat Mihai Hotca.

In plus, Mihai Mares, Managing Partner-ul Mares Danilescu Mares, a subliniat pentru AvocatNet.ro ca, in opinia ICCJ, modalitatea de aplicare a principiului legii penale mai favorabile este pe institutii autonome, nu global. 

"CCR nu spune altceva, avand in vedere ca si ICCJ, in dispozitivul hotararii, a retinut ca nu este ingaduita combinarea unor dispozitii mai favorabile dintre legile succesive si crearea unei lex tertia, mai favorabila inculpatului. Efectele confuziei ar putea sa duca la respingerea unor cererii privind aplicare legii penale mai favorabile intemeiate pe art. 5 din Codul penal, care sustinea opinia ICCJ mai sus mentionata", a considerat Mihai Mares.

Decizia CCR este general obligatorie

Mihai Hotca a mentionat ca, in primul rand, potrivit articolului 147 alineat (1) din Constitutie dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

In al doilea rand, Hotca a subliniat ca, in conformitate cu dispozitiile art. 147 alin. (4) din legea fundamentala, deciziile CCR sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor, de la data publicarii in Monitorul Oficial.

"Din cuprinsul dispozitiilor constitutionale reproduse mai sus rezulta ca, pana la publicarea in Monitorul Oficial, deciziile instantei de contencios constitutiional nu sunt general obligatorii", a explicat Mihai Hotca.

Mai exact, Decizia CCR, pronuntata, pe 6 mai, se va aplica incepand cu data publicarii ei in Monitorul Oficial (n.r. 20 mai) si, in temeiul art. 15 din Constitutie, va produce efecte numai in ceea ce priveste faptele comise dupa data publicarii in Monitorul Oficial, conform profesorului universitar.

Reamintim ca noile reglementari penale, care se aplica de la 1 februarie, ar putea fi modificate, in prezent existand mai multe initiative legislative formulate de autoritati.

Mai mult, o lege care abroga articolul 276 din NCP a fost adoptata de Senat pe 4 februarie, iar de Camera Deputatilor pe 18 februarie. Aceasta lege nu a intrat in vigoare, deoarece Traian Basescu, Presedintele Romaniei, a trimis-o la reexaminare, pe 18 martie, solicitand respingerea sa.

Ministrul Justitiei: Deciziile ICCJ si CCR pot genera practica neunitara si discutii in sistem

Robert Cazanciuc, ministrul Justitiei a declarat recent, citat de Mediafax, ca nu s-a putut lua o decizie in ceea ce priveste aplicarea legii mai favorabile, inainte de intrarea in vigoare a noilor Coduri penale, noul Cod penal si noul Cod de procedura penala, care se aplica de la 1 februarie 2014, iar principalul rol in a unifica practica revine ICCJ.

"Aceasta este una dintre chestiunile care, intr-adevar, poate genera practica neunitara si discutii in sistem. Speram, daca nici decizia CCR nu va aduce suficienta claritate in sistem, sa transam aceasta chestiune, avand deja doua decizii, in procesul decizional din Parlament. (...) Instantele trebuie sa decida intr-un fel sau altul, si au si decis, de aceea a aparut decizia Inaltei Curti, tocmai datorita unei practici unitare. Instantele pot sa decida, au aceasta libertate, au un temei legal. Niciuna dintre variante nu se poate spune ca nu este o varianta legala, ambele sunt perfect legale", a adaugat Robert Cazanciuc.

De asemenea, ministrul Justitiei a mai spus ca cele doua opinii diferite ale CCR si ICCJ trebuie armonizate, mentioneaza Mediafax.

"Daca nu vom reusi, va trebui sa gasim rapid solutia in Parlament", a subliniat Robert Cazanciuc.