Decizia ICCJ nr. 13/2014 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Dosar nr. 9/1/2014/HP/C

Ionel Barba - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal - presedintele completului
Dana Iarina Vartires - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Elena Cantar - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Emanuel Albu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Viorica Trestianu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Angelica Denisa Stanisor - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Cezar Hincu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal - judecator-raportor
Liliana Visan - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Rodica Voicu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeaza obiectul Dosarului nr. 9/1/2014/HP/C este constituit conform dispozitiilor art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile ulterioare, si ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta este prezidata de domnul judecator Ionel Barba, presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa Bogdan Georgescu, magistrat-asistent-sef delegat la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: „daca dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 37/2014, si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2013, se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007”.
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosarul cauzei au fost depuse jurisprudenta in materie comunicata de curtile de apel, raportul intocmit de judecatorul-raportor, care a fost comunicat partilor la data de 22 septembrie 2014, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, precum si raspunsul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in sensul ca nu se afla in curs de verificare practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii cu referire la chestiunea de drept supusa judecatii. Totodata, magistratul-asistent arata ca partile nu au depus puncte de vedere cu privire la raportul asupra chestiunii de drept supuse judecatii.
Presedintele completului constata ca nu exista chestiuni prealabile, iar completul de judecata ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

INALTA CURTE,

deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

1. Titularul si obiectul sesizarii
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a dispus, prin Incheierea din 14 aprilie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 2.362/87/2013, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: „daca dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 37/2014, (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013) si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2013 (denumite in continuare, in cuprinsul prezentei decizii, Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013) se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007”.

2. Temeiul juridic al sesizarii
Art. 519 din Codul de procedura civila: „Art. 519. - Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.”

3. Expunerea succinta a procesului. Obiectul investirii instantei care a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile. Stadiul procesual in care se afla pricina
3.1. Cererea de chemare in judecata
Reclamantul N.P. a dobandit, conform contractului de vanzare-cumparare incheiat in anul 2012, dreptul de proprietate asupra unui autovehicul fabricat in anul 1999, care a fost inmatriculat pentru prima data, la 14 mai 1999, in Bulgaria.
Cu ocazia inmatricularii in Romania, reclamantul a achitat suma de 6.368 lei, cu titlu de timbru de mediu, calculat conform prevederilor art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013.
Prin cererea inregistrata pe rolul Administratiei Finantelor Publice a Municipiului Alexandria, reclamantul a solicitat restituirea timbrului de mediu achitat, iar prin Adresa din 7 mai 2013 institutia respectiva i-a comunicat refuzul de restituire a taxei.
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la data de 28 mai 2013 pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamantul a solicitat, in contradictoriu cu parata Administratia Finantelor Publice Alexandria, restituirea sumei achitate cu titlul de timbru de mediu, cu dobanda fiscala si actualizata cu inflatia de la data platii si pana la data restituirii efective.
3.2. Hotararea primei instante
Prin Sentinta civila nr. 1.232 din 18 septembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 2.362/87/2013, Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de munca, asigurari sociale si contencios administrativ fiscal a admis actiunea si a obligat institutia parata sa restituie reclamantului suma de 6.368 lei, reprezentand timbru de mediu pentru autovehicule, cu dobanda fiscala si actualizata cu rata inflatiei de la data platii si pana la data achitarii efective.
3.3. Recursul declarat de reclamant
Impotriva sentintei pronuntate de Tribunalul Teleorman, a formulat recurs parata Administratia Judeteana a Finantelor Publice Teleorman, in numele Administratiei Finantelor Publice Alexandria, invocand considerentele hotararilor pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauzele Tatu si Nisipeanu, si aratand, in esenta, ca nu se poate presupune ca taxa prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 este afectata de viciile pentru care, in cauzele respective, a fost sanctionata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobata prin Legea nr. 140/2011 (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008). Cererea de recurs a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, la data de 8 noiembrie 2013, sub nr. 2.362/87/2013.
3.4. Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile La termenul de judecata din 14 aprilie 2014, Curtea de Apel Bucuresti a pus in discutie, din oficiu, necesitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si, in temeiul art. 519 din Codul de procedura civila, a dispus sesizarea acestei instante in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept mentionate la pct. 1 din prezenta decizie.

4. Normele de drept intern indicate in cuprinsul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Normele din dreptul intern indicate de instanta de trimitere in cuprinsul sesizarii adresate Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt urmatoarele:
Art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013: „Art. 4. - Obligatia de plata a timbrului intervine o singura data, astfel:
a) cu ocazia inscrierii in evidentele autoritatii competente, potrivit legii, a dobandirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de catre primul proprietar din Romania si atribuirea unui certificat de inmatriculare si a numarului de inmatriculare;
b) la reintroducerea in parcul auto national a unui autovehicul, in cazul in care, la momentul scoaterii sale din parcul auto national, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduala a timbrului, in conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat si pentru care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat in situatia autovehiculelor pentru care s-a dispus de catre instante restituirea sau inmatricularea fara plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.”
Art. 1 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013: „(2) Pentru autovehiculele inmatriculate in Romania dupa data de 1 ianuarie 2007, pentru care se solicita transcrierea dreptului de proprietate, timbrul se achita si in cazul in care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii.”

5. Motivele retinute de titularul sesizarii care sustin admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in temeiul art. 519 din Codul de procedura civila
Prin actul de sesizare a Inaltei Curti de casatie si Justitie - Incheierea din 14 aprilie 2014 - Curtea de Apel Bucuresti a retinut ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, in sensul ca:
- de lamurirea modului de interpretare/aplicare a dispozitiilor art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013 depinde solutionarea pe fond a cauzei, intrucat temeiul de drept al achitarii timbrului de mediu (a carui restituire se solicita) este reprezentat de dispozitiile legale respective;
- problema de drept enuntata este noua, deoarece, in urma consultarii jurisprudentei, s-a constatat ca asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o alta hotarare, fata de intrarea recenta in vigoare a ordonantei de urgenta;
- problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, consultate la data de 14 aprilie 2014.

6. Punctul de vedere al completului de judecata cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
In perspectiva formularii punctului sau de vedere, instanta de trimitere a avut in vedere si a expus evolutia legislatiei in materia unor taxe similare, reprezentata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 si Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, jurisprudenta Curtii de Apel Bucuresti, precum si jurisprudenta comunitara apreciata ca relevanta, fiind indicate hotararile pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauzele C-402/09 (Ioan Tatu), C-263/10 (Iulian Nisipeanu), C-97/13 si C-214/13 (Campean si Ciocoiu). Fata de circumstantele cauzei cu care a carei solutionare fost investita, Curtea de apel, raportat la prevederile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 si comparand situatia reclamantului cu cea a unei persoane care ar achizitiona un autoturism similar de pe piata interna, a retinut ca timbrul de mediu ar fi achitat in mod cert si pentru un autovehicul care a fost inmatriculat pentru prima oara in Romania dupa 1 ianuarie 2007, deci, provenind de pe piata interna, inclusiv in cazul in care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii.
Prin urmare, atat cumparatorului unui autovehicul second-hand provenind de pe piata interna cu prima data de inmatriculare in Romania dupa 1 ianuarie 2007, cat si cumparatorului unui autovehicul second-hand provenind de pe piata unui alt stat membru UE cu prima data de inmatriculare in acel stat membru UE dupa 1 ianuarie 2007, i se aplica obligatia de plata a timbrului de mediu.
In ceea ce priveste un autovehicul second-hand cu prima data de inmatriculare anterioara datei de 1 ianuarie 2007, instanta a apreciat ca nu exista o certitudine a interpretarii unitare a art. 1 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013.
Astfel, verificand neutralitatea taxei in privinta vehiculelor de ocazie importate si a vehiculelor de ocazie similare inmatriculate pe teritoriul national anterior instituirii taxei mentionate, intrebarea care se pune este aceea daca art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 coroborat cu art. 1 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013 poate fi interpretat in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007.

7. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
Potrivit celor consemnate in actul de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, partile au lipsit la termenul de judecata din 14 aprilie 2014 si, desi citate cu mentiunea de a-si exprima punctul de vedere asupra necesitatii sesizarii, acestea nu s-au prezentat si nici nu au depus la dosar vreun inscris prin care sa isi exprime opinia.

8. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
In urma verificarii jurisprudentei transmise de curtile de apel, Inalta Curte a constatat urmatoarele:
Intr-o prima orientare jurisprudentiala, s-a retinut ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 instituie o discriminare intre bunurile provenite de pe piata interna si bunurile provenite din alte state membre ale Uniunii Europene, aflate in situatii similare.
Intr-o a doua orientare jurisprudentiala, s-a apreciat ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 nu instituie o discriminare intre autovehiculele achizitionate din Romania si cele achizitionate dintr-un stat membru al Uniunii Europene si nu sunt contrare art. 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.
Intr-o a treia orientare jurisprudentiala, s-a retinut ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat faptul ca problema de drept nu formeaza obiectul unei verificari de jurisprudenta in perspectiva promovarii unui recurs in interesul legii.

9. Jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
In jurisprudenta Curtii Constitutionale si in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu au fost identificate repere relevante referitoare la problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti.

10. inalta Curte
10.1. Asupra admisibilitatii sesizarii
Ab initio, este necesara verificarea indeplinirii cumulative a conditiilor de admisibilitate a sesizarii in raport cu dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila.
In sensul celor retinute in jurisprudenta in materie a Inaltei Curti [1], dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila instituie o serie de conditii de admisibilitate a sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conditii care trebuie sa fie intrunite cumulativ, dupa cum urmeaza:
- existenta unei cauze aflate in curs de judecata;
- instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta;
- cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;
- solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;
- chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua;
- chestiunea de drept nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
In raport cu sesizarea ce formeaza obiectul prezentei cauze, Inalta Curte constata ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate ce deriva din interpretarea prevederilor art. 519 din Codul de procedura civila, in sensul celor expuse in continuare:
- sesizarea a fost formulata in cursul unei cauze aflate in stare de judecata, respectiv Dosarul nr. 2.362/87/2013 aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal;
- instanta care a formulat sesizarea - Curtea de Apel Bucuresti - este investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta, ca instanta de recurs;
- cauza care face obiectul judecatii se afla in competenta legala a unui complet de judecata al Curtii de Apel Bucuresti, ca instanta de contencios administrativ competenta, potrivit art. 10 alin. (2) teza intai coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, sa solutioneze recursul declarat impotriva unei sentintei pronuntate, in prima instanta, de Tribunalul Teleorman intr-un litigiu avand ca obiect un act administrativ care priveste o taxa de pana la 1.000.000 lei;
- solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata depinde de chestiunea de drept a carei lamurire se cere, intrucat litigiul de fond vizeaza legalitatea refuzului de restituire a timbrului de mediu achitat in temeiul prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013;
- chestiunea de drept a carei lamurire se cere este noua si nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
10.2. Asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii
In esenta, Inalta Curte a fost sesizata cu dezlegarea chestiuni de drept referitoare la aplicarea timbrului de mediu si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007, in raport cu interpretarea ce urmeaza a fi data dispozitiilor art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013. Dispozitiile supuse interpretarii sunt urmatoarele:
- art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013: „Art. 4. - Obligatia de plata a timbrului intervine o singura data, astfel:
a) cu ocazia inscrierii in evidentele autoritatii competente, potrivit legii, a dobandirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de catre primul proprietar din Romania si atribuirea unui certificat de inmatriculare si a numarului de inmatriculare;
b) la reintroducerea in parcul auto national a unui autovehicul, in cazul in care, la momentul scoaterii sale din parcul auto national, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduala a timbrului, in conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat si pentru care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat in situatia autovehiculelor pentru care s-a dispus de catre instante restituirea sau inmatricularea fara plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.”;
- art. 1 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013: „ Art. 1. - (2) Pentru autovehiculele inmatriculate in Romania dupa data de 1 ianuarie 2007, pentru care se solicita transcrierea dreptului de proprietate, timbrul se achita si in cazul in care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii.”
Se constata ca prevederile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 nu instituie nicio circumstantiere in privinta sferei de aplicare a obligatiei de plata a timbrului de mediu in raport cu data primei inmatriculari a autovehiculului rulat provenit de pe piata interna supus. In consecinta, conform principiului de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, atat timp cat legiuitorul nu a introdus un criteriu de aplicare a timbrului de mediu in raport cu data primei inmatriculari a autovehiculului rulat provenit de pe piata interna, nici Inalta Curte, pe calea procedurii hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu poate introduce o asemenea circumstantiere.
Or, atat timp cat actul normativ cu forta juridica superioara, in speta Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013, nu a introdus o asemenea circumstantiere, nici actul administrativ cu caracter normativ, avand forta juridica inferioara, emis in aplicarea ordonantei de urgenta, respectiv Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013, nu pot introduce o asemenea conditionare.
Este adevarat ca prevederile art. 1 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013 fac referire la autovehiculele inmatriculate in Romania dupa data de 1 ianuarie 2007, pentru care se achita timbrul de mediu, in conditiile reglementate, „si in cazul in care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii”. insa, acest text are in vedere faptul ca taxele, a caror neachitare atrage obligatia de plata a timbrului de mediu, au fost instituite prin reglementari aplicabile incepand cu data de 1 ianuarie 2007 [2].
In aceste conditii, prevederile art. 1 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013 nu fundamenteaza o interpretare in sensul ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 nu ar fi aplicabile in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007.
Aceasta interpretare este sprijinita si de prevederile art. 1 alin. (1) Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013, care prevad ca „timbrul de mediu [...] reglementat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 [...] se aplica, potrivit prevederilor art. 4 din ordonanta de urgenta, autovehiculelor din categoriile M1, M2, M3 si N1, N2, N3, autovehicule in cazul carora in rubrica 1 «Categoria» din cartea de identitate a vehiculului este inscris unul dintre codurile: M1, M1 G, M2, M2 G, M3, M3 G, N1, N1 G, N2, N2 G, N3 sau N3 G”, fara a face distinctie in functie de momentul primei inmatriculari pe piata interna.
De altfel, chiar in cuprinsul expunerii de motive la Legea nr. 37/2014 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, se precizeaza ca actul normativ vizeaza „aplicarea unui timbru de mediu autovehiculelor, in raport cu gradul de poluare” si „dand eficienta deplina principiului poluatorul plateste, timbrul de mediu pentru autovehicule va fi platit o singura data de catre toti cei care achizitioneaza autovehicule si le inmatriculeaza, dar si de catre cei care au achizitionat si care nu au achitat taxa sub diferitele ei forme incepand cu luna ianuarie 2007”.
In consecinta, data de 1 ianuarie 2007 este mentionata in cuprinsul normelor metodologice cu referire la taxa care a fost achitata in temeiul reglementarilor aplicabile incepand cu data respectiva, iar nu ca reper pentru excluderea din sfera de aplicare a timbrului de mediu a autovehiculelor rulate inmatriculate anterior acestei date.

Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

In numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si stabileste ca:
Dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 37/2014, si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei d e urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2013, s e interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 20 octombrie 2014.

PRESEDINTELE SECTIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, IONEL BARBA
Magistrat-asistent-sef delegat, Bogdan Georgescu

Note de subsol
[1] Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 1/1/2013/HP de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014.
[2] Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prin care au fost modificate alin. (1), (2) si (3) ale art. 214^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule; Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.