Anteproiectul Legii profesiei legale

I. Principii

1. Existenta unor profesii legale separate cu functii diferite, dar cu trasaturi comune (practica dreptului, independenta în actul profesional) si scop final comun (protectia si exercitiul drepturilor si libertatilor civile, realizarea acestor drepturi, realizarea sau sprijinirea directa si indirecta a actului de justitie) necesita unificarea profesiilor legale intr-un singur corp profesional, care sa respecte aceleasi reguli legale, statutare, etice si deontologice. România este una dintre ultimele tari europene care pastreaza corpuri profesionale separate pentru profesiile legale. Legea îsi propune unificarea profesiilor legale intr-un singur corp profesional.

2. Profesia legala, în general, si profesia de avocat, în special, trebuie sa faca fata mai multor provocari si amenintari cu extinctia.

a) La nivelul executivului comunitar european exista numeroase proiecte de deschidere a profesiei legale catre orice prestator de servicii, cu sau fara calificare profesionala ori apartenenta la un corp profesional, sub pretextul competitiei si al protectiei consumatorilor de servicii legale. Din moment de avocatii vor fi considerati ca facind parte din sistemul judiciar, orice competitie intre avocati, pe de o parte, si alti „prestatori” de servicii legale, pe de alta parte, va deveni lipsita de sens, iar protectia „consumatorilor” de servicii legale isi va recapata locul firesc in cadrul protectiei drepturilor omului.

Pe de alta parte :

-competitia, in cazul profesiei legale, poate fi conceputa numai intre membrii acestei profesii;

-„consumatorii” de servicii legale sunt clienti ai avocatilor, care au la dispozitie, pentru protectia drepturilor lor fata de culpa profesionala, codurile deontologice si disciplinare ale profesiei.

b) Institutiile romanesti cu atributii in realizarea reformei justitiei si a actului de justitie, precum si unii judecatori si procurori au o atitudine ostila sau dispretuitoare la adresa avocatilor, vazuti fie ca simpli auxiliari ai justitiei, fie ca frine ale functionarii „normale” a justitiei. Tentatiile autoritariste ale administratiei Romaniei au produs ideea constituirii unui corp de avocati paralel barourilor, care sa se ocupe exclusiv cu asistenta juridica si reprezentarea din oficiu a inculpatilor fata de care se propun masuri preventive, corp de avocati care sa fie in permanenta la dispozitia politiei judiciare, parchetelor, instantelor etc. Aceleasi tentatii autoritariste au dus la absolutizarea meritelor organelor de represiune penala (politie judiciara, parchet si, mai nou, servicii de informatii) in dauna magistratilor de scaun si a avocatilor.

c) In România, unificarea profesiilor liberale si integrarea avocatului in sistemul judiciar sunt necesare mai mult decit oricind, datorita proliferarii practicarii ilegale si ilegitime a profesiei legale de catre structuri asa-zis profesionale paralele sau de catre structuri organizationale aparent legale (societati comerciale de consultanta si de recuperare a creantelor care practica avocatura ilegal, ONG care ofera servicii legale gratuite sau se substituie organelor normale ale sistemului judiciar).

3. Orice reforma a justitiei care ignora profesia de avocat este o eroare fundamentala. O masura esentiala a reformei justitiei este unificarea profesiei legale intr-un corp profesional unic si independent si sub o autoritate profesionala unica. O serie de imperative ale momentului in România isi vor fi putut gasi raspunsul intr-o astfel de masura.

a) Datorita numarului mare de cauze aflate pe rolul instantelor judecatoresti, sunt necesare reorientarea corpusului legii catre dreptul non-conflictual si implementarea tehnicilor alternative de solutionare a conflictelor (medierea, arbitrajul, administrarea probelor prin avocati etc.). Or, acestea nu sunt posibile doar prin masuri la adresa procurorilor si judecatorilor, ci, mai ales prin ranforsarea rolului avocatului. Rolul avocatului in acest demers se poate intari prin crearea unei profesii legale unice si exclusiv autorizata sa practice legea, parte a sistemului judiciar.

b) Competenta profesionala ridicata a judecatorilor nu poate fi atinsa fara o sustinuta experienta in practicarea legii din pozitia de avocat. Ca arbitru al intereselor aflate in conflict, judecatorul trebuie sa poata privi litigiul in primul rind din perspectiva unui avocat. De aceea, judecatorii trebuie selectati exclusiv dintre avocati cu experienta in avocatura pledanta.

c) Statutul legal al procurorilor in România este anacronic, fiind sanctionat de catre CEDO (a se vedea cazul Pantea contra Romaniei). Intr-adevar, procurorul roman nu este un magistrat independent, intrucit el este subordonat ierarhic Procurorului General si, conform Constitutiei, isi desfasoara activitatea sub controlul Ministrului Justitiei. Procurorul roman nu este nici magistrat impartial, intrucit este parte in procesul penal, fiind adversarul inculpatului. Cu toate acestea, procurorul roman se considera egalul judecatorului, si nu egalul avocatului. Pentru a reda procurorului independenta profesionala pe care, in prezent nu o are, pentru a pune de acord pozitia sa procesuala cu imperativele procesului penal si pentru a asigura aplicarea principiului egalitatii armelor in proces, procurorul roman trebuie repozitionat in sistemul judiciar roman drept avocat al acuzarii (avocat al statului sau avocat al interesului general in procesele civile).

d) Lupta impotriva coruptiei, inclusiv a coruptiei avocatilor si a magistratilor, poate deveni eficienta in momentul in care magistratul este sub autoritatea disciplinara a unui corp profesional independent, asa cum este corpul profesional al avocatilor.

4. Legea urmeaza a redefini si a repozitiona profesia de avocat in sistemul judiciar romanesc. Avocatul si organele profesiei de avocat fac parte din sistemul judiciar. Sistemul judiciar va fi redefinit, ca infrastructura din care fac parte avocatii, organele profesiei de avocat, instantele, parchetele, executorii judecatoresti si notarii si organele acestor din urma profesii.

Din profesia de avocat fac parte : (i) avocatii compatibili ; (ii) avocatii interni (salariati ai unei persoane juridice) ; (iii) avocatii institutiilor publice (avocati publici) ; (iv) avocatii de asistenta judiciara; (v) avocatii statului (procurorii) si (vi) judecatorii (magistrati).

5. Existenta continua a unei societati libere si democratice depinde de recunoasterea conceptului de justitie bazata pe lege. Justitia, ca stare de fapt, este posibila daca legea este cladita pe respectul pentru individ si pe capacitatea acestora de a se auto-guverna si daca demnitatea persoanei este respectata si protejata. In lipsa unor astfel de temeiuri ale legii, drepturile individuale devin subiect al puterii nelimitate, respectul pentru lege este anihilat, iar auto-guvernarea rationala este imposibila.

Ca parte a sistemului judiciar, avocatii sunt gardieni ai legii si ai justitiei, fiind esentiali pentru conservarea societatii. Ca parte componenta si reprezentanti ai societatii civile, avocatii sunt o contra-pondere necesara la sistemului organelor statale si principalul instrument al realizarii drepturilor persoanelor si al apararii drepturilor omului.

Avocatura reprezinta instrumentul esential al realizarii dreptului, adica al transformarii legii in fapt, si al apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Avocatul pretinde si valorifica, in numele clientului, drepturile acestuia. Scopul profesiei de avocat este de a pune la dispozitia publicului servicii profesionale educate de reprezentare si asistenta juridica. Profesia de avocat, ca infrastructura si concept, este menita a sprijini publicul in ansamblu si fiecare individ in parte sa-si cunoasca drepturile si modalitatile de a si le realiza si proteja.

Fara a fi, de principiu, obligata sa apeleze la avocat pentru a-si realiza drepturile, putind face acest lucru in mod direct, persoana fizica sau juridica trebuie sa cunoasca dezavantajele incercarii de realizare directa a drepturilor sale. Un public educat si avizat asupra conceptelor legii si justitiei poate constientiza faptul ca nu este indicat sa actioneze pentru realizarea si protejarea drepturilor pe cont propriu, fara reprezentarea unui avocat.

Cresterea complexitatii vietii civile si a afacerilor reclama un corp profesional specializat care sa asiste publicul în afacerile civile si comerciale.

6. Principiul independentei profesiei de avocat se aplica tuturor tipurilor de avocati. Avocatii incompatibili (functionarii publici, avocatii dedicati), sunt independenti din punct de vedere profesional, chiar daca sunt subordonati, din punctul de vedere al raporturilor juridice de munca, patronului,;

Legea urmeaza a reglementa in detaliu relatia avocatilor incompatibili (publici, ai statului, interni) cu institutiile beneficiare ale serviciului avocatial, precum si drepturile si obligatiile specifice ale avocatilor de asistenta judiciara.

7. Calitatea de avocat este inseparabila de apartenenta la un barou legal constituit.

Calitatea de avocat se dobindeste in urma unui examen organizat de barou si este prealabila accesului in oricare din cele 5 tipuri de avocati, inclusiv magistrati.

Legea urmeaza a reglementa, in mod detaliat : (i) incompatibilitatile si nedemnitatile; (ii) licenta de avocat ; (iii) accesul in barou; (iv) pre-accesul in magistratura; (v) accesul la functia de avocat intern; (vi) stagiari si definitivi; (vii) suspendarea calitatii de avocat (la cerere; ca sanctiune disciplinara; ca urmare a unei incompatibilitati sau nedemnitati); (vii) incetarea calitatii de avocat (la cerere; ca urmare a pensionarii; ca urmare a excluderii, dispusa cu titlu de sanctiune diciplinara).

Persoanele care exercita activitati de tip avocatial in organizatii ilegale nu pot fi primiti in profesie decit dupa promovarea examenului de acces in profesie.

Indrumarea profesionala este necesara numai celor care intentioneaza sa practice avocatura "compatibila".

8. Legea unificarii profesiei liberale nu va aduce atingere principiilor ce guverneaza statutul avocatilor-magistrati sau statutul avocatilor-functionari publici.

9. O conduita etica si profesionala responsabila a avocatilor este o conditie obligatorie a indeplinirii rolului de gardian al legii si de instrument al realizarii si apararii drepturilor de catre avocati.

Principiile etice si deontologice ale profesiei de avocat reprezinta un sistem de valori care permit avocatului sa modeleze legea cu curaj si anticipatie, in concordanta cu permanentele schimbari ale relatiilor sociale.

Principiile etice si deontologice ale profesiei de avocat definesc un tip de conduita etica pe care societatea este indrituita sa o astepte de la avocat in exercitiul profesiei.

Regulile raspunderii disciplinare statueaza un nivel minim de conduita sub care nici un avocat nu poate sa coboare fara sa fie subiect de sanctiuni disciplinare.

Regulile disciplinare protejeaza publicul in sensul ca interzic unui avocat sa caute angajamente cu oferte neadecvate, sa-si ofere serviciile ambelor parti, creand un conflict de interese si de loialitate si interzic avocatului sa se supuna controlului si influentei altor persoane sau institutii in exercitiul profesiei. O persoana care incredinteaza unui avocat spre rezolvare probleme juridice este protejata de privilegiul avocat-client si de datoria avocatului de a pastra confidentialitatea asupra secretelor clientului.

Oficiul pentru plingeri disciplinare va fi un departament al baroului, coordonat la nivel central de UNBR. Atributiile acestui oficiu vor fi largite si intarite, iar procedurile de judecata simplificate, astfel incit sa poata deveni mecanismul propriu al profesiei de autoreglare si promovare a imaginii si deminitatii profesiei de avocat. Vor putea fi cooptati in cadrul acestui oficiu membrii ai societatii civile non-avocati, precum si judecatori. Procedurile vor fi confidentiale, putind fi facute publice, eventual, la cererea avocatului in cauza.

Plingerea disciplinara contra magistratilor se face de barou, din oficiu sau in urma unei plingeri formulate de petent la oficiul pentru plingeri disciplinare. Actiunea disciplinara se va judeca de CSM direct, fara o cercetare prealabila administrativa.

10. Legea urmeaza a unifica regulile referitoare la drepturile si obligatiile avocatilor.

Din categoria drepturilor, un accent deoasebit urmeaza a fi pus pe :

- independenta profesionala, inclusiv a avocatilor interni, a avocatilor publici si a avocatilor statului (procurorii);

-privilegiul avocat-client (confidentialitate si secret profesional, raporturi directe si necenzurate cu clientul);

-drepturi elective

-onorarii, remuneratii si salarii;

-monopolul asupra serviciilor legale; activitatile de tip avocatial considerate ilegale;

-colaborarile interprofesionale.

In categoria obligatiilor sunt esentiale :

-conduita etica si deontologica;

-raspunderea profesionala;

-interdictia de a colabora cu non-avocati sau de a imparti onorarii cu non-avocati;

-interdictia primirii de plati de la client, altele decit onorariile sau, dupa caz, salariile si remuneratiile de succes.

11. Din punct de vedere functional, practica dreptului presupune prestarea de servicii in folosul celor care solicita opinia si asistenta profesionala a unui avocat. Esenta deciziei sau a opiniei profesionale a avocatului rezida in abilitatea educata a acestuia de a aplica si individualiza principiile drepului la problema specifica a clientului. Pe cale de consecinta, interesul clientului va fi mai bine servit daca doar avocatilor le va fi permis sa actioneze in cazuri ce implica asistenta juridica, consultanta juridica sau reprezentare.

Interzicerea practicarii profesiei legale de catre persoane care nu au calitatea de avocat este fundamentata de nevoia societatii de incredere in integritatea si competenta furnizorilor de servicii juridice. Caracterul fiduciar si personal al relatiei client - avocat si natura esentialmente complexa a sistemului juridic permite publicului un grad mai mare de certitudine ca drepturile si interesele sale legitime pot fi realizate si protejate. Responsabilitatea si competenta necesare exercitiului profesiei legale sunt asigurate prin incredintarea acestui exercitiu exclusiv membrilor profesiei legale, persoane supuse cerintelor si regulilor referitoare la accesul in profesie si la etica si deontologia profesiei. Profesia legala presupune decizii si judecati dificile si tocmai de aceea este esential ca natura personala a relatiei client–avocat sa fie prezervata si protejata. Judecata profesionala competenta este produsul unei antrenament cu legea si procesele, a unei abordari disciplinate si analitice a problemelor de drept si a unui angajament conform cu regulile etice ale profesiei, care nu sunt la indemina persoanelor care nu au calitatea de avocat.

O persoana care isi propune sa ofere servicii legale, dar care nu are calitatea de avocat, nu este guvernata de aceleasi reguli privind integritatea si competenta profesionala referitoare la exercitiul profesiei de avocat si nici de standardele de conduita etica ale avocatului.

Interesul public este, deci, cel mai bine servit in materie juridica de o profesie supusa acestor standarde.

O persona care solicita asistenta juridica sau, in general, servicii legale, nu este intodeauna in masura sa judece daca va primi sau nu atentia profesionala cuvenita. Incredintarea spre solutionare a unei probleme legale poate sa presupuna ori sa antameze secretele, reputatia, proprietatea, libertatea sau chiar viata clientului. Protectia adecvata a persoanei impune interdictia exercitiului profesiei legale de catre persoane care nu au calitatea de avocat.

Un avocat este oprit de la a incuraja persoanele lipsite de calificarea profesionala necesara pentru a practica dreptul. In consecinta, avocatul nu poate practica dreptul in asociatie cu o astfel de persoana sau sa imparta propriile onorarii cu aceasta. Un avocat nu va incheia un parteneriat cu o astfel de persoana daca vreo activitate a parteneriatului rezida in practicarea dreptului.

12. Relatia avocat-client este personala si unica si nu trebuie sa fie stabilita ca rezultat al presiunilor si al reclamei deceptive.

Avocatul trebuie sa se asigure ca informatiile continute in orice forma de reclama este relevanta, raspandita intr un mod inteligibil si apta a facilita alegerea de catre potentialii clienti a unui avocat. Avocatul trebuie sa comunice asemenea informatii fara emfaza in stilul utilizat si in strategia de reclama care mai degraba stanjenesc alegerea potentialului client in loc sa o faciliteze. Reclama falsa, inselatoare sau menita a induce in eroare este interzisa.

Numele sub care practica un avocat poate sa fie un factor in selectie.

13. Asistenta judiciara/legal aid va fi in subordinea baroului. Finantarea acesteia se va face din bani publici. Sumele facturate de avocatii de asistenta judiciara vor fi avansate de barou si rambursate, ulterior, de Ministerul Justitiei, prin plata directa. Plata se va face intr-un subcont al biroului de asistenta judiciara.

Avocatii de asistenta judiciara vor fi dedicati exclusiv acestui tip de avocatura ("public defender").

14. Casa de asigurari a avocatilor va fi gestionata de un management profesionist, format din non-avocati, inclusiv firme de management al investiilor. Managerului casei se va afla sub supravegherea unui consiliu de administratie ales, la nivel central, de Congresul avocatilor si, la nivel regional, de adunarea generala a avocatilor din regiunea respectiva. Casele de asigurari vor fi asimilate fondurilor de investitii din punctul de vedere al politicii investitionale.

Casa de asigurari a avocatilor va gestiona sistemul de pensii si alte prestatii de asigurari sociale ale avocatilor.

Avocatii, indiferent de tipul de avocatura pe care il practica, vor avea dreptul de a alege un sistem de asigurari sociale, fie cel de stat, fie cel propriu avocaturii.

#PAGEBREAK#
ANEXA

Unele propuneri de texte ale legii

Anteproiect Cap. I din lege

I. DISPOZITII GENERALE SI DE PRINCIPIU

Sectiunea 1 Principii

Art. 1. (1) Avocatii reprezinta o componenta esentiala a societatii civile, fiind principalul instrument al realizarii drepturilor persoanei si al apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

(2) Avocatul promoveaza si apara drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

(3) Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice în fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si în fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, în conditiile legii.

(4) Orice persoana are dreptul sa îsi aleaga în mod liber avocatul.

(5) În exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si obligatia de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si într-un termen rezonabil.

(6) In cauzele care se afla pe rolul instantelor de judecata, avocatii sunt ofiteri ai justitiei, asigurind caracterul adversarial al proceselor si contraponderea necesara la sistemul fortei coercitive a statului.

(7) Sistemul judiciar se defineste ca infrastructura a aplicarii legii si a ideii de justitie, infrastructura din care fac parte :

a)avocatii si organele profesiei de avocat;

b)instantele si parchetele precum si orice institutie cu atributii jurisdictionale, altele decit instantele;

c)notarii si organele profesiei de notar;

d)executorii judecatoresti, registratorii de proprietate si organele profesiei de executor judecatoresc si de registrator de proprietate.

Art. 2. (1) Fac parte din profesia de avocat :

a) avocatii compatibili

b) avocatii de asistenta judiciara

c) avocatii interni

d) judecatorii

e) avocatii statului [procurorii]

(2) Persoanele care detin licenta de avocat, pot opta liber, in conditiile legii, pentru exercitiul oricareia dintre categoriile de avocatura de mai sus.

Art. 3 (1) Profesia de avocat este libera si independenta. Avocatul se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.

(2) Principiul independentei profesiei de avocat se aplica tututor categoriilor de avocati reglementate la art. 2. Raporturile juridice de munca sau de functie publica in care s-ar putea afla un avocat nu inlatura principiul independentei profesionale, avocatul, chiar salariat, beneficiind de independenta a deciziei profesionale.

Art. 4. (1) Activitatea avocatilor, altii decit judecatorii si avocatii statului [procurori] se realizeaza prin:

a) consultatii si cereri cu caracter juridic;

b) asistenta juridica si reprezentare în fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor sau a altor institutii cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a oricarei alte institutii publice sau private, precum si a altor persoane juridice, în conditiile legii;

c) redactarea [si autentificarea] de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;

d) activitati de mediere;

e) activitati fiduciare, precum administrarea unei mase de bunuri sau valori, administrarea unuia sau mai multor conturi bancare, plasarea si valorificarea de fonduri financiare si bunuri, rezultate din titluri executorii, proceduri de partaj sau de lichidare etc.;

f) domicilierea temporara a unor societati comerciale la sediul profesional al avocatului si înregistrarea, în numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor unor astfel de societati;

g) orice alte activitati si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, în conditiile legii.

(2) Activitatile prevazute la alin. (1) sunt atributii exclusive ale avocatilor.

(3) Exercitarea oricareia dintre activitatile prevazute la alin.1 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat, dobindita in conditiile prezentei legi constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 3 ani precum si interzicerea unor drepturi.

Art. 5. (1) Calitatea de avocat este inseparabila de apartenenta la un Barou legal constituit.

(2) Dreptul de a practica profesia de avocat este conferit de licenta de avocat, licenta care se dobindeste in urma unui examen organizat de Barou si care este prealabila accesului in oricare dintre categoriile de avocati reglementate la art. 2.

Art. 6. (1) Ca parte integranta a sistemului judiciar, avocatii sunt obligati sa respecte si sa mentina cele mai inalte standarde profesionale si de etica. In indeplinirea acestei obligatii, avocatii se ghideaza dupa un Cod etic, deontologic si de raspundere profesionala.

(2) Avocatii care isi exercita profesia in mod ilegal sau cu incalcarea obligatiilor etice si deontologice ale profesiei pot sanctionati cu mustrare scrisa, avertisment, suspendare din profesie sau pierderea licentei de practicare a profesiei.

Art. 7 (1) Prezenta lege nu aduce atingere dispozitiilor legale si deontologice care guverneaza activitatea judecatorilor, procurorilor sau a functionarilor publici.

(2) In aceste cazuri nu sunt aplicabile dispozitiile legii referitoare la indrumarea profesionala initiala si examenul de definitivat in profesia de avocat.

Art. 8 Indiferent de categoria de avocatura pe care o practica, avocatul are dreptul de a alege intre sistemul asigurarilor sociale, inclusiv cele de sanatate, si sistemul asigurarilor propriu profesiei de avocat, respectiv, cel al casele de asigurari a avocatilor.

 #PAGEBREAK#

Sectiunea 2. Formele de exercitiu al profesiei de avocat

 2.1. Dispozitii comune tuturor formelor de exercitiu al profesiei de avocat

 Art. 9 – (1) Avocatii compatibili sunt persoane fizice sau persoane juridice.

(2) Avocatii compatibili isi pot exercita profesia ca persoane fizice independente sau ca asociati, colaboratori ori angajati ai unor societati profesionale cu personalitate juridica.

(3) Ca persoane fizice independente, avocatii compatibili isi exercita profesia in cabinete individuale sau in cabinete asociate.

(3) Persoanele juridice constituite pentru exercitiul profesiei de avocat se organizeaza si functioneaza, conform prezentei legi, sub forma societatii profesionale cu personalitate juridica.

(4) Un avocat compatibil nu isi poate exercita profesia ca persoana fizica independenta decit intr-o singura forma de organizare a profesiei. Un avocat compatibil nu poate avea calitatea de asociat decit intr-o singura societate profesionala cu personalitate juridica.

 Art. 10 – (1) Cabinetul individual se constituie pe baza deciziei avocatului compatibil, înregistrata la Barou.

(2) Bunurile constituite de avocatul compatibil ca aport la cabinetul sau se supun regulilor patrimoniului de afectatiune profesionala.

(3) Cabinetele individuale se pot asocia, prin contract, în scopul exercitarii în comun a profesiei. Drepturile si obligatiile avocatilor compatibili, titulari ai unor cabinete asociate, îsi pastreaza caracterul personal si independent. În mod corespunzator, cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale.

 Art. 11 (1) Avocatul îsi poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înstiintarea Baroului din care face parte. Formele de exercitare a profesiei de avocat compatibil se pot transforma în oricare dintre celelalte forme de exercitare a profesiei, fara a intra în lichidare.

(2) Transformarea se poate realiza separat sau deodata cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat compatibil prin incorporare, fuziune, absorbtie, divizare totala sau divizare partiala.

(3) Divizarea partiala este permisa numai societatilor profesionale cu personalitate juridica si reprezinta desprinderea unei parti din patrimoniul social si transferarea acesteia la o societate existenta sau care se constituie ca urmare a divizarii.

(4) În cazul transformarii unei forme de exercitare a profesiei, avocatii compatibili titulari ai cabinetelor individuale, cabinetele asociate, asociatii societatilor civile profesionale cu raspundere limitata pot aporta cota-parte indiviza din patrimoniul de afectatiune profesionala, astfel cum acesta este reflectat în evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transforma, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer catre forma de exercitare a profesiei în care au optat sa se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominala reflectata în evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transforma.

(5) Avocatul compatibil este obligat sa înstiinteze în scris Baroul din care face parte despre orice modificare intervenita în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrainare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum si în cazul transformarii sau reorganizarii formelor de exercitare a profesiei în conditiile prevazute în prezentul articol.

 Art.12 (1) In cazul formelor de exercitiu al profesiei, altele decit SPRL, patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de afectatiune profesionala.

(2) Patrimoniul de afectatiune profesionala reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor avocatului compatibil afectate scopului exercitarii profesiei sale, constituite ca o fractiune distincta a patrimoniului avocatului, separata de gajul general al creditorilor acestuia.

(3) Praxisul de avocatura reuneste patrimoniul de afectatiune profesionala, infrastructura cabinetului aflata in proprietatea sau in folosinta avocatului si clientela.

(4) Creditorii ale caror creante sunt nascute din activitatea profesionala a avocatului compatibil au drept de preferinta la urmarirea bunurilor care fac parte din patrimoniului de afectatiune profesionala. Acesti creditori vor putea urmari celelalte bunuri din patrimoniul avocatului compatibil numai in masura in care creantele lor nu au fost satisfacute integral din urmarirea bunurilor din patrimoniul de afectatiune profesionala.

 Art. 13 (1) Partile sociale detinute de un avocatul compatibil la o SPRL, precum si patrimoniul de afectatiune profesionala pot fi instrainate numai daca în persoana dobinditorului se verifica conditiile prevazute de Lege si Statutul profesiei de avocat.

(2) În toate cazurile de înstrainare a formelor de exercitare a profesiei, contractele încheiate de transmitator cu personalul salariat si cu avocatii compatibili stagiari ramân în fiinta pe durata convenita si se preiau de catre dobânditor.

 Societatea civila profesionala cu personalitate juridica

Art. 14 – (1) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata (in continuare, S.P.R.L.) se constituie prin act constitutiv, prin asocierea a cel putin 2 avocati compatibili, persoane fizice sau persoane juridice.

(2) Aporturile asociatilor la capitalul social pot fi în industrie, în bani sau în natura, inclusiv în clientela. Bunurile constituite ca aport la capitalul social al SPRL sunt proprietatea societatii, daca asociatii nu decid altfel.

(3) Aportul în industrie consta în activitatea profesionala a avocatului compatibil asociat.

(4) Avocatii compatibili care îsi exercita profesia în cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata îsi angajeaza raspunderea profesionala numai în limitele capitalului social subscris si varsat.

(5) SPRL dobândeste personalitate juridica la data înregistrarii la Barou a actului constitutiv în Registrul societatilor profesionale.

(6) SPRL are patrimoniu propriu. Obligatiile si raspunderea SPRL sunt garantate cu patrimoniul social.

(7) SPRL este supusa regimului transparentei fiscale si tine contabilitate în partida simpla.

(8) SPRL îsi pot constitui filiale, precum si sucursale sau puncte de lucru, entitati fara personalitate juridica, care se înregistreaza în Registrul societatilor profesionale.

 Art. 15 Societatea civila profesionala cu raspundere limitata va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat, precum si activitatile strict aferente acestuia. Activitatile strict aferente exercitiului profesiei de avocat sunt precizate in Statutul profesiei de avocat.

 Art. 16 Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica. Aceasta denumire poate cuprinde numele unuia sau mai multor asociati, urmat de sintagma SPRL sau o denumire proprie, urmata de aceeasi sintagma, SPRL.

 Art. 17 (1) Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata sunt încheiate în forma scrisa. Actul constitutiv se încheie în forma autentica atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren.

(2) Statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata va cuprinde:

a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii si domiciliul asociatilor;

b) data dobândirii calitatii de avocat si data definitivarii în profesie a asociatilor;

c) denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;

d) capitalul social, integral varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, în industrie, în bani sau în natura ori de clientela, valoarea aporturilor în industrie, în natura sau în clientela precum si modul evaluarii lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei 3.000 EURO;

e) numarul si valoarea nominala a partilor sociale si ale partilor de industrie, precum si numarul partilor sociale si al partilor de industrie atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau, respectiv participarea la beneficii si pierderi a fiecarui asociat;

f) asociatii care reprezinta si administreaza societatea împreuna cu puterile ce li s-au conferit; daca sunt mai multi administratori si ei formeaza un consiliu de administratie, se vor preciza regulile de organizare si functionare ale acestui organism;

g) reguli privind transmiterea partilor sociale si conditiile de retragere a asociatilor;

h) durata societatii;

i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare si lichidare.

(3) Orice modificare a actului constitutiv si/sau statutului societatii civile profesionale cu raspundere limitata se poate face numai în scris, fiind supusa inregistrarii la Barou.

 Art. 18 Dovada personalitatii juridice în raporturile cu tertii se face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform Statutul profesiei de avocat si emis de Secretariatul general al Baroului.

 Art. 19 Pot avea calitatea de asociati doi sau mai multi avocati, înscrisi în acelasi Barou sau în Barouri diferite. În acest din urma caz, societatea îsi va stabili sediul principal în circumscriptia unuia dintre Barourile de apartenenta a unuia dintre asociatii fondatori. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare si catre toate Barourile unde sunt înscrisi asociatii societatii civile profesionale cu raspundere limitata, altii decât acela sau aceia care au determinat stabilirea sediului principal al societatii.

 #PAGEBREAK#

Art. 20 (1) Capitalul social al societatii civile profesionale cu raspundere limitata reprezentând echivalentul în lei al minimum 10.000 EURO si se va varsa integral la momentul constituirii societatii. Secretariatul general al Baroului este obligat sa verifice varsarea integrala a capitalului social la momentul constituirii si, daca este cazul, a evaluarii aporturilor în industrie, în natura sau în clientela.

(2) Nu va putea fi înregistrata nici o societate civila profesionala cu raspundere limitata decât în conditiile varsarii integrale a capitalului social.

(3) Clientela apartine societatii civile profesionale cu raspundere limitata si nu asociatilor.

(4) În cazul transmiterii partilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societati profesionale cu raspundere limitata, toate bunurile împreuna cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societatii de catre respectivul asociat ramân proprietatea societatii, daca prin lege, actul constitutiv sau statutul societatii nu se prevede altfel.

Art. 21 (1) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este condusa de un coordonator ales de majoritatea asociatilor.

(2) Adunarea generala se convoaca de catre oricare dintre asociati prin orice mijloace care sa poata proba realizarea convocarii.

(3) Adunarea generala se va întruni la sediul principal al societatii sau, cu acordul unanim al asociatilor, în orice alt loc.

 Art. 22 (1) Hotarârile adunarii generale se iau prin votul asociatilor reprezentând majoritatea partilor sociale, cu exceptia cazurilor prevazute actul constitutiv sau statutul societatii.

(2) Pentru hotarârile având ca obiect modificarea actelor constitutive este necesar acordul unanim al asociatilor.

 Art. 23 (1) Coordonatorii reprezinta SPRL in raporturile cu terti si vor avea competentele stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii.

(2) Ei vor fi alesi dintre asociati, pentru un mandat de 4 ani, reinoibil.

 Art. 24 Asociatii societatii civile profesionale cu raspundere limitata pot hotarî numirea unor cenzori sau a unui auditor.

 Art. 25 (1) Asociatul care intentioneaza sa transmita partile sociale pe care le detine într-o societate civila profesionala cu raspundere limitata este obligat sa notifice aceasta intentie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, catre toti ceilalti asociati indicând persoana sau persoanele catre care doreste sa transmita respectivele parti sociale si pretul.

(2) Transmiterea catre terti poate fi efectuata cu acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalti asociati precum si in cazul in care, în termenul prevazut la alin. (1), nici un asociat nu si-a exercitat dreptul de preemtiune.

(3) Asociatii ramasi în societate au un drept de preemtiune la dobândirea partilor sociale cu privire la care exista intentia de înstrainare. Acest drept de preemtiune urmeaza sa fie exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre asociatii ramasi si care intentioneaza sa dobândeasca respectivele parti sociale.

 Art. 26 (1) Asociatul se poate retrage oricând din societate cu conditia de a notifica, în scris, celorlalti asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni înainte.

(2) La împlinirea termenului prevazut în notificare, Baroul va lua act de retragerea asociatului, operând modificarile corespunzatoare în evidentele sale.

(3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociati se face în mod amiabil, tinându-se seama de prevederile din statutul societatii. În caz de neîntelegere sunt aplicabile dispozitiile privind arbitrajul din Statutul profesiei de avocat.

 Art. 27 În situatiile în care, din orice motive, în societate ramâne un singur asociat o perioada mai mare de 3 luni de zile, societatea intra în lichidare, cu exceptia cazului în care asociatul ramas decide sa continue activitatea sub forma cabinetului individual sau a intreprinderii individuale.

 Art. 28 (1) In mod exceptional, se poate constitui si o intreprindere profesionala unipersonala cu responsabilitate limitata (IPURL), fie prin actul de vointa al unui singur avocat compatibil, fie ca urmare a decesului, incompatibilitatii, retragerii sau excluderii unuia sau mai multor asociati dintr-o SPRL, care au ca efect reducerea asociatilor la unul singur, daca acest din urma asociat opteaza pentru organizarea activitatii sale sub forma IPURL.

(2) O persoana fizica sau juridica nu poate fi titularul decit al unei singure IPURL. O IPURL nu poate fi constituita dintr-o alta IPURL.

(3) Dispozitiile referitoare la SPRL se aplica si IPURL, in masura in care sunt compatibile.

#PAGEBREAK#

Anteproiect, dispozitii tranzitorii :

art. Persoanele care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, exercita in mod legal profesia de consilier juridic, judecator sau procuror, dobindesc de plin drept licenta de avocat. Avocatii compatibili inscrisi pe tabelul avocatilor, fata de care nu s-a luat masura disciplinara a excluderii din profesie, detin de plin drept licenta de avocat. Drepturile aferente experientei profesionale dobindite in aceste profesii ramin cistigate. Vechimea in profesia de consilier juridic, judecator sau procuror si calitatea profesionala de stagiar sau definitiv au aceleasi efecte ca si cind persoana in cauza ar fi fost, in aceasta perioada, avocat. Cu toate acestea, consilierii juridici, judecatorii sau procurorii care isi continua activitatea ca avocati incompatibili nu vor avea dreptul de acces la organele de conducere ale profesiei de avocat.

art. Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, persoanele interesate sa exercite oricare dintre categoriile de avocatura prevazute la art. 2 se vor inscrie la examenul prevazut de art. 4 alin.(2) pentru a obtine licenta de avocat.

art. Persoanele care exercita ilegal sau prin intermediul unor organizatii ilegale activitati de tip avocatial nu pot fi primiti in profesia de avocat decit dupa expirarea unui termen de minim 5 ani de la incetarea activitatii ilegale de tip avocatial si dupa promovarea examenului de acces in profesie.

art. Constituirea si functionarea de barouri, altele decit cele reglementate de prezenta lege, sunt interzise. Actele constitutive, statutele, regulamentele sau alte reglementari interne ale acestora, precum si actele emise de aceste barouri ori de membri acestor barouri sunt nule de drept, orice persoana interesata putind invoca nulitatea, fie pe cale principala, fie pe cale de exceptie.

Anteproiect, procedura disciplinara

art. Autoritatea disciplinara asupra avocatilor se exercita de catre Curtea Superioara de Disciplina, organizata pe linga Uniunea Nationala a Barourilor din România si de catre Oficiile pentru Plingeri Disciplinare, organizate pe linga Barouri.

art. Curtea Superioara de Disciplina si Oficiile pentru Plingerile Disciplinare sunt exclusiv competente pentru solutionarea plngerilor si a pricinilor referitoare la conduita etica, deontologica si profesionala a avocatilor in exercitiul profesiei acestora.

art. Curtea Superioara de Disciplina si Oficiile pentru Plingerile Disciplinare au menirea esentiala de a mentine inalte standarde de conduita etica, deontologica si profesionala in exercitarea profesiei de catre avocati.

art. In procedura disciplinara, principiile profesiei de avocat si protectia intereselor clientului sunt prioritare.

art. Membrii Curtii Superioare de Disciplina sunt remunerati de stat, dupa grila de salarizare a magistratilor.

Membrii Oficiilor pentru Plingeri Disciplinare pot fi remunerati de Barourile pe linga care functioneaza.

art. Curtea Superioara de Disciplina este compusa din 15 membri, alesi de Congresul avocatilor dintre avocatii, judecatori si reprezentanti ai societatii civile, cu notorietate nationala si cu o inalta reputatie profesionala si morala. Cel putin 3 membri ai Curtii Superioare de Disciplina sunt alesi dintre judecatori si cel putin 3 membri ai acesteia sunt alesi dintre reprezentantii societatii civile.

art. Mandatul membrilor Curtii se intinde pe 2 ani, putind fi reinoit o singura data.

art. Curtea Superioara de Disciplipina judeca, in complet de 3 membri, recursurile impotriva solutiilor pronuntate de Oficiile pentru plingeri disciplinare. Curtea Superioara de Disciplina judeca, in prima instanta, in complet de 7 membri, cererile de vot de blam contra judecatorilor si a procurorilor, precum si cererile de promovare a actiunii disciplinare contra acestora. In plen, Curtea Superioara de Disciplina judeca recursurile contra solutiilor pronuntate in pricinile de la alineatul anterior

art. Oficiile pentru Plingeri Disciplinare sunt compuse 3 pina la 15 membri, in functie de numarul avocatilor inscrisi in Baroul respectiv. Membri Oficiilor pentru Plingeri Disciplinare sunt alesi de Adunarea Generala a membrilor Baroului, dintre avocati, judecatori si reprezentanti ai societatii civile cu o buna reputatie profesionala si morala. Mandatul mebrilor Oficiilor este de doi ani, putind fi reinoit o singura data.

art. Oficiile pentru Plingeri Disciplinare solutioneaza, in prima instanta, in complet de 3 membri, plingerile contra avocatilor membri ai Baroului pe linga care aceste oficii functioneaza.

art. Plangerile trebuie sa fie formulate in scris. Avocatul in contra caruia a fost facuta plangerea poate sa raspunda in scris acestei cereri, prezenta sa la solutionarea cazului nefiind obligatorie. La solutionarea cazului, avocatul poate fi asistat sau reprezentat de alti avocati.

In cazul in care se probeaza o conduita profesionala, etica sau deontologica improprie, Oficiul pronunta o sanctiune disciplinara impotriva avocatului, adecvata gravitatii cazului.

Sanctiunea disciplinara se comunica avocatului in cauza si se publica in tabloul anual al avocatilor, prin afisare la sediul Baroului si prin postare pe pagina de internet a Baroului.

art. Hotarirea Oficiului este supusa recursului la Curtea Superioara de Disciplina, in termen de 15 de la comunicare. Recursul [nu] este suspensiv de executare. In cazul in care avocatul in cauza nu a fost prezent la dezbaterea plingerii sau daca acesta a facut cerere de opozitie la publicare pina la solutionarea recursului, formalitatile de publicare a sanctiunii disciplinare se suspenda pina la solutionarea recursului.

art. Oficiile pentru Plingeri Disciplinare si Curtea Superioara de Disciplina solutioneaza pricinile cu carfe sunt investite in baza legii, a statutului profesiei de avocat si codului deontologic, putind pronunta solutii si in echitate.

art. Instantele disciplinare nu sunt competente a solutiona pricini referitoare la onorarii ori la raspunderea profesionala a avocatilor.

art. Pricinile referitoare la onorarii si la raspunderea profesionala a avocatului pot fi solutionate, la cererea clientului in cauza, prin medierea Decanului Baroului sau prin arbitrajul Comisiei de arbitraj a disputelor client-avocat din cadrul Baroului. Clientul pastreaza dreptul de a sesiza, pentru solutionarea acestor dispute, instantele de drept comun.