Construcții: Costurile importului forței de muncă au crescut din cauza salariului minim de 3.000 lei

Domeniul construcțiilor a avut parte, în ultimele șase luni, de suișuri și coborâșuri, în urma modificărilor legislative operate de parlamentari și de guvernanți. Astfel, după ce costul importului forței de muncă s-a redus considerabil, acesta fost crescut la numai două luni distanță.

Concret, spre mijlocul lunii noiembrie 2018, Parlamentul a micșorat nivelul salarial pe care trebuie să-l asigure angajatorii străinilor aduși în țară la muncă, pentru prelungirea dreptului de ședere temporară. De la nivelul salariului mediu brut, s-a ajuns la nivelul salariului minim brut (adică, la acel moment, 1.900 de lei).

Însă, de la 1 ianuarie 2019, Executivul a stabilit, prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, că, în domeniul construcțiilor, trebuie asigurat un salariu minim brut diferențiat de 3.000 de lei. Practic, regula a fost introdusă pentru toți lucrătorii firmelor care activează în construcții, deci inclusiv pentru străini.

„Cu toții știm despre criza de pe piața forței de muncă din România din momentul de față. Domeniul construcțiilor este un domeniu care se pretează foarte ușor la importul de forță de muncă. Teoretic, cel puțin. (...) Ce s-a întâmplat, indirect, prin această modificare a salariului minim din domeniul construcțiilor este că, automat, și în cazul acestor muncitori a crescut nivelul minim salarial. Și a crescut substanțial”, a subliniat miercuri, la o întâlnire cu presa, Claudia Sofianu, partener la EY România.

Așadar, deși ideea Guvernului a fost să dea domeniului construcțiilor o atractivitate sporită, acest lucru s-a transformat indirect într-o piedică pentru importul forței de muncă.

„La importul forței de muncă din afară a crescut costul. Or, salariul pe care îl plătesc în mod normal angajatorii celor pe care îi aduc din afară nu este singurul lor cost. Oamenii aceștia se relocă, există formalitățile de imigrare, sunt o grămadă de costuri asociate. În consecință, OUG nr. 114/2018 n-a ajutat nici varianta asta de suplinire a forței de muncă de pe piața din România”, a adăugat Claudia Sofianu.

Nivelul salariului minim brut diferențiat de 3.000 de lei este cel mai ridicat nivel minim salarial din România, în prezent. Asta pentru că, de la 1 ianuarie 2019, avem trei salarii minime diferite: cel de bază de 2.080 de lei, cel diferențiat pentru studii superioare de 2.350 de lei și cel diferențiat pentru construcții de 3.000 de lei.

Introducerea salariului minim diferențiat de 3.000 de lei este o măsură gândită la pachet cu reducerea taxelor salariale. Însă aici avem un dezechilibru, pentru că firmele trebuie să asigure tuturor salariaților acel nivel de 3.000 de lei, dar nu toate se încadrează la taxele salariale reduse. Aceasta este numai una dintre problemele aduse de OUG nr. 114/2018, pe care Guvernul intenționează să le corecteze în viitorul apropiat.

În altă ordine de idei, în 2019, Guvernul a stabilit ca pe piața muncii din România să fie admiși 20.000 de noi lucrători străini, după ce în 2018 au fost admiși 15.000 de noi lucrători străini.