"Amnistia fiscală": Cine a fost uitat și cine câștigă din mecanismul de ștergere a dobânzilor și penalităților

În capitolul al doilea al OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, intrată în vigoare de câteva zile, Finanțele au pus în funcțiune, până la final de an, un mecanism prin care datornicii statului să scape de dobânzile și penalitățile la datoriile bugetare restante la finele lui 2018. În schimbul acestui favor, datornicii trebuie să plătească până pe 15 decembrie debitele principale - integral.

Inițial, în formă de proiect, ordonanța se adresa tuturor celor care aveau datorii (principale) mai mici, mai mari sau egale cu un milion de lei - și simple persoane fizice, și firme. Fără să știm dacă a fost o scăpare sau acesta era planul inițial, când a ajuns în Monitor, ordonanța nu mai prevedea ștergerea datoriilor accesorii pentru firmele cu datorii mai mari sau egale cu un milion de lei - doar sub acest plafon. Astfel, sunt câștigători toți contribuabilii cu datorii chiar mult sub acest plafon care vor să scape de dobânzile și penalitățile adunate. De asemenea, o categorie care nu are restricțiile acestui plafon este cea a unităților administrativ-teritoriale - primăriile cu datorii.

Însă doar firmele cu debite principale bugetare mai mici de un milion de lei pot accesa mecanismul din capitolul secundar al ordonanței. Mihaela Mitroi, partener EY România atrage atenția asupra unei situații discriminatorii aici și subliniază că vor putea beneficia de mecanism și dacă au datorii peste un milion de lei reprezentanțele din România ale unor firme străine și care nu au personalitate juridică.

"Cu alte cuvinte, cei mai mulți dintre cei interesați de acest «balon de oxigen», atât de clamat în spațiul public în perioada anterioară, au fost excluși, fără nicio explicație și fără niciun argument. Nota de fundamentare a actului normativ nu conține nimic edificator. Dimpotrivă – se afirmă în numeroase rânduri că scopul acestei amnistii este acela de a îmbunătăți mediul de afaceri, de a recupera obligațiile restante etc. și, în special, faptul că de dispozițiile ei pot beneficia toți contribuabilii și, mai ales, «toate persoanele juridice, de drept public sau privat».

Considerăm că în acest fel se realizează o discriminare evidentă: persoanele juridice de drept privat sau marea majoritate a acestora nu au, practic, la îndemână niciun instrument pe care să îl poată folosi spre a beneficia de această amnistie. Ce este încă și mai discriminatoriu este faptul că un sediu permanent sau o sucursală a unei persoane juridice străine de drept privat, neavând personalitate juridică, se poate încadra în sfera de aplicare a Capitolului II și, deci, poate beneficia de amnistie pentru obligații bugetare restante mai mari de 1 milion de lei!", e de părere Mihaela Mitroi, potrivit unui comunicat de presă EY România.

Și avocatul Gabriel Biriș critică acest al doilea mecanism fiscal din Ordonanța 6, într-o foarte scurtă analiză pe pagina sa de Facebook. Comparativ cu celălalt mecanism din ordonanță (restructurarea financiară), avocatul nu găsește "moralitatea măsurii".

Cert, chiar și în mecanismul de restructurare a obligațiilor fiscale, din primul capitol al OG nr. 6/2019, firmele care se înscriu vor putea, dacă se țin de planul de restructurare aprobat de Fisc, să obțină anumite ștergeri de datorii, inclusiv anularea tuturor accesoriilor (dobânzi și penalități). Iar mecanismul este deschis firmelor cu datorii peste un milion de lei, spre deosebire de cel din al doilea capitol. Totuși, mecanismul de restructurare este mult mai complicat: sunt mai multe condiții de intrare, e nevoie de un plan solid de restructurare, de onorarea unor procente din datorii, în mod eșalonat, Fiscul va fi mereu prezent să supravegheze derularea ș.a.m.d.

În ambele cazuri, firmele care aspiră să profite de unul sau de altul dintre cele două mecanisme ale ordonanței trebuie să dispună de sume uneori semnificative de bani pentru a stinge debitele principale.

În fine, Mihaela Mitroi mai atrage atenția și asupra altei chestiuni pe care o consideră o scăpare din mecanismul acestei "amnistii":  când definește datoriile restante pentru care se pot șterge accesoriile, ordonanța nu-i cuprinde și pe cei cu datorii stabilite prin decizii de impunere de la începutul acestui an și până acum. Cu toate acestea, una dintre condițiile pentru a beneficia de această ștergere de datorii accesorii e să fie plătite obligațiile fiscale din acest an.

"Sunt, bineînțeles, și alte neajunsuri ale actului normativ, perpetuate încă din prima versiune a proiectului. Cu titlu de exemplu, amintim situația debitorilor cărora li s-au comunicat decizii de impunere (chiar cu sume mai mici de 1 milion de lei) între 1 ianuarie 2019 și intrarea în vigoare a actului normativ, care nu sunt cuprinși în niciunul din scenariile în care ar putea beneficia de amnistie. Comparativ, dacă ar fi primit decizia de impunere până la 31.12.2018 sau dacă la data intrării în vigoare a actului normativ ar fi avut în desfășurare o inspecție fiscală, atunci ar fi putut beneficia de amnistie", a spus, mai exact, Mihaela Mitroi, partener EY România.

Reamintim că firmele, persoanele fizice și alte categorii de contribuabili care vor să profite de acest mecanism de anulare a unor datorii nu au prea mult timp să se gândească sau să facă rost de bani pentru a achita debitele principale, restante la finele anului trecut. Mai exact, mecanismul e deschis până la 15 decembrie 2019.