avocatnet.ro 
La fel ca în cazul grupurilor de TVA, din 2022 se pot crea grupuri de plătitori de impozit pe profit, conform Legii nr. 276/2020, care a venit la final de an și a modificat major Codul fiscal. Doar că aplicarea efectivă a consolidării fiscale e posibilă abia de la 1 ianuarie 2022, dacă se depun cereri în acest sens în anul curent, potrivit articolului I, punctul 21 și articolului VII din Legea 296/2020.
„Perioada de aplicare a sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit este de 5 ani fiscali, calculați începând cu primul an al aplicării sistemului de consolidare fiscală și până la desființarea grupului fiscal, iar sistemul este opțional”, prevede legea nouă.
Cum se poate face un grup fiscal de impozit pe profit
În esență, cel puțin două companii vor putea să formeze un grup fiscal de impozit pe profit, cu o „viață” de cinci ani. Adică cel puțin două dintre următoarele tipuri de firme (condiția de deținere va trebui îndeplinită cel puțin un an neîntrerupt înainte de aplicarea consolidării fiscale):
- o persoană juridică română/persoană juridică cu sediul social în România înființată potrivit legislației europene și una sau mai multe persoane juridice române/persoane juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europene la care aceasta deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot al acestora;
- cel puțin două persoane juridice române la care o persoană fizică română deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
- cel puțin două persoane juridice române deținute, în mod direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică/fizică, rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informații;
- cel puțin o persoană juridică română deținută, în mod direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informații și sediul permanent/sediul permanent desemnat din România al acestei persoane juridice străine.
Totodată, vor exista și anumite restricții pentru grupurile fiscale:
- firmele să nu fie, concomitent, plătitoare de impozit pe profit și impozit specific;
- firmele să nu aibă ani fiscali diferiți;
- firmele să nu aplice sisteme diferite de plată a impozitului pe profit;
- firmele să nu facă parte din alte grupuri fiscale de impozit pe profit;
- firmele să nu fie în dizolvare sau lichidare;
- firmele să nu fie baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci sau cazinouri.
Practic, fiecare grup va avea o firmă responsabilă, desemnată să se ocupe de determinarea rezultatului fiscal consolidat, de depunerea declarației de impozit pe profit și de plata impozitului pe profit în numele tuturor membrilor.
Care sunt avantajele și dezavantajele?
Cu ocazia unei recente conferințe de fiscalitate organizate de avocatnet.ro pentru abonații premium, Miruna Enache, liderul diviziei de asistență fiscală în tranzacții din cadrul EY România a vorbit despre avantajele și dezavantajele acestor grupuri fiscale:
„Avantajele: se reduc eforturile de declarare fiscală, se poate reduce impozitul pe profit datorat și se pot recupera pierderile fiscale mai rapid. Mai rapid - de ce? Pentru că B (unul dintre membrii grupului fiscal - n.red.) este, să zicem, în fază investițională și va dura cinci ani până va ajunge în sit de plată, pe când dacă face parte dintr-un grup și ceilalți membri ai grupului sunt plătitori, pot să recupereze pierderea imediat.
Care sunt dezavantajele: vizavi de alte sisteme de consolidare, calculul se face totuși individual; nu se pot compensa pierderile fiscale de dinainte de intrarea în grup, continuă să fie necesar dosarul prețurilor de transfer, realizat individual, pentru fiecare membru al grupului fiscal în parte și nu sunt eliminate din necesarul realizării dosarlui tranzacțiile intragrup. Deci, dacă B îi vinde ceva lui C, această tranzacție va continua să fie documentată prin dosarul prețurilor.
Mai sunt o serie de aspecte de clarificat acum: cum o să se compenseze pierderea fiscală/ impozitul plătit între membrii grupului? Asta ar fi una dintre întrebările pe care ni le-am pus noi”.
Notă: În mod normal, legea fiscală nouă ar avea nevoie de ceva norme de aplicare pentru acest mecanism însă, la momentul redactării acestui material nu a fost lansată în dezbatere nicio schiță cu privire la acestea.
Aspecte importante privind constituirea grupurilor
Cu ocazia conferinței, specialistul a explicat că, de exemplu, în cazul unei companii care are mai multe coduri CAEN, dintre care unul nu e plătitor de impozit pe profit, atunci participarea la un astfel de grup de consolidare fiscală pentru impozitul pe profit nu e posibilă, din cauza respectivului cod CAEN activ (de pildă, pe unul dintre CAEN-uri se plătește impozitul specific).
„Nu pot intra într-un grup fiscal firmele decât dacă sunt plătitoare de impozit pe profit în momentul constituirii grupului”, a mai subliniat Miruna Enache, referindu-se la exemplul a două companii care sunt plătitoare de impozit pe venit și care, împreună ar depăși cifra de afaceri pentru aplicarea impozitului pe profit. „Calculul se face individual și dacă nu depășesc pragul individual și nu sunt declarate la ANAF ca plătitor de impozit pe profit NU pot să constituie grup”, a completat specialistul.
Un alt aspect important e că legea nu prevede la acest moment consolidarea transfrontalieră, adică două societăți dintre care una română și alta maghiară, de exemplu, nu pot constitui pe Legea 296 un grup fiscal pentru consolidare în cazul impozitului pe profit.
aboboc 
irina petcu