UPDATE: ANAF va verifica în timp real vânzările companiilor și le va compara cu ce se raportează apoi în declarațiile fiscale

Procesul de conectare a caselor de marcat la sistemul ANAF a început deja la 31 martie și este programat să se încheie la 30 noiembrie 2021. În acest context, am încercat să ne axăm puțin asupra rezultatelor procesului de conectare.

Ce informații vor ajunge la ANAF? Teoretic, cam aceleași date care ajung și acum. Însă diferența majoră va fi că, în loc să ajungă lunar sub forma unei declarații, acestea vor ajunge zilnic la Fisc. În mare, vorbim despre date ce țin de bonurile fiscale emise, valoarea operațiunilor și TVA - acest lucru va permite identificarea rapidă și țintită a anomaliilor.

„În prezent, datele înregistrate de aparatele de marcat electronice fiscale sunt transmise de comercianți prin depunerea declarației A4200, până la data de 20 a lunii următoare celei de raportare. Odată cu conectarea aparatelor la infrastructura ANAF, datele privind vânzările zilnice se vor transmite automat de către aparate după generarea raportului Z de închidere zilnică.

Odată cu acest prim pas, ANAF va putea avea acces, cum spuneam, la raportul Z, adică numărul bonurilor fiscale emise în ziua raportată, valoarea totală zilnică a operațiunilor şi totalul taxei pe valoarea adăugată, defalcată pe cote, operațiuni scutite, dar și valoarea altor taxe sau sume care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată. În acest fel, de pildă, ANAF va putea să vadă dacă un restaurant care nu are activitate în locație din cauza restricțiilor sanitare a colectat TVA la cota de 5% -- cota redusă aplicabilă serviciilor de restaurant -- sau de 9% - cota de TVA aferentă livrărilor de preparate alimentare la domiciliu”, a explicat, pentru avocatnet.ro, Georgiana Iancu, Partener și liderul Departamentului de taxe indirecte la EY România.

Concret, într-un răspuns la o solicitare a redacției noastre, cei de la ANAF au spus că vor fi transmise următoarele informații:

• datele din fiecare bon fiscal:
  • valoarea totală a bonului, inclusiv TVA;
  • numărul de ordine al bonului fiscal, la nivelul zilei de lucru;
  • data, ora și minutul emiterii bonului fiscal;
  • seria fiscală a aparatului de marcat;
  • valoarea totală a TVA pe cote, cu indicarea nivelului de cotă;
• datele din fiecare raport fiscal de închidere zilnică (raportul Z):
  • antetul bonului fiscal;
  • numărul de ordine al raportului Z;
  • data emiterii raportului Z (ora, ziua, luna și anul);
  • numărul avariilor care determină ștergerea memoriei RAM și ora producerii acestora;
  • numărul bonurilor fiscale emise în ziua raportată și numărul bonurilor fiscale care conțin codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA al beneficiarului;
  • logotipul și seria fiscală ale aparatului;
  • valoarea totală zilnică a operațiunilor și totalul TVA;
  • valoarea totală zilnică a operațiunilor și TVA defalcată pe cote, cu indicarea nivelului de cotă;
  • valoarea totală zilnică a operațiunilor scutite de TVA;
  • valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a TVA;
  • valoarea totală zilnică a operațiunilor și totalul TVA rezultată din totalul bonurilor fiscale emise, precum și valoarea totală zilnică a operațiunilor și totalul TVA rezultată din totalul bonurilor fiscale care conțin codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA al beneficiarului;
  • numărul dispozitivului de memorare a jurnalului electronic, data și ora de activare, precum și valoarea SHA-2 a fișierului electronic securizat;
  • numărul și suma totală rezultată în urma operațiilor de reducere, majorare, anulare, efectuate în timpul tipăririi bonurilor fiscale, sumele de serviciu, precum și sumele rezultate pentru fiecare tip de mijloc de plată utilizat de aparat;
• informații referitoare la pornirea/oprirea aparatului de marcat, încetarea funcționării acestuia (în urma unor evenimente precum lipsa curentului electric sau întreruperea conexiunii la internet) și cu privire la repunerea în funcțiune/reconectarea aparatului.

Notă: În prezent, majoritatea caselor de marcat aflate în uz sunt cu jurnal electronic. Pentru acestea se fac raportări lunare acum și acestea vor fi conectate la sistemul ANAF. În continuare, mai există însă un mic procent de aparate cu jurnal tipărit încă în uz, însă acestea vor fi din ce în ce mai puține, pentru că cei ce le folosesc riscă atât amendarea, cât și suspendarea activității.

Informațiile, folosite pentru a reduce evaziunea, dar și la controale

Conform Sabinei Zereș, Șeful Serviciului de comunicare, relații publice și mass media al ANAF, informațiile adunate de la casele de marcat vor fi folosite:

• pentru analizele de risc desfășurate la nivelul instituției;
• pentru a determina în timp real, cu o acuratețe mai mare, veniturile realizate de companii;
• pentru a face legături între informațiile furnizate despre vânzări și cele transmise prin declarațiile fiscale sau chiar și cele obținute de la terți; scopul va fi identificarea comportamentelor fiscale neconforme și aplicarea măsurilor adecvate;
• pentru determinarea dinamicii vânzărilor.

„În plus, intervenția prin controale fiscale pentru verificarea respectării prevederilor legale referitoare la obligația contribuabililor de a utiliza case de marcat va fi mai bine documentată prealabil, prin analiza informațiilor colectate, și adaptată, gradual, nivelului de risc, urmărindu-se creșterea eficienței alocării resurselor ANAF și o mai bună orientare a acțiunilor de control spre contribuabilii care prezintă risc fiscal ridicat”, a subliniat Sabina Zereș.

Ce scopuri se urmăresc? În esență, reprezentanta ANAF spune că, în urma conectării caselor de marcat, autoritățile vor putea estima cu acuratețe ce încasări urmează să fie făcute la bugetul de stat, că se va reduce evaziunea fiscală în domeniul comerțului cu amănuntul și al prestării de servicii și că vor exista premisele unei concurențe loiale între companii.

Cam aceleași lucruri au fost subliniate de autorități și anul trecut, atunci când ar fi trebuit să înceapă, de fapt, conectarea aparatelor (după câteva amânări din cauza problemelor tehnice, autoritățile au renunțat la vechiul calendar). Datele colectate în timp real vor fi folosite pentru a derula controale de la distanță și a depista rapid încercările de încălcare a legislației. Mai precis, reprezentanții Ministerului Finanțelor ziceau că „datele colectate din [casele de marcat cu jurnal electronic] vor fi folosite pentru analiză și control de la distanță, astfel încât să conducă la reducerea substanțială a numărului controalelor fizice inopinate și la concentrarea verificărilor pe zonele de risc identificate”. Totodată, vor fi înglobate în sistem și datele colectate acum prin declarația A4200.

„Noutatea sistemului implementat acum constă în faptul că tot volumul de date primite și stocate din 2018 până în prezent, cât și datele noi raportate zilnic, vor fi folosite pentru analize predictive. Acest sistem va permite recunoașterea unor tipare și le va semnala pe cele disfuncționale sau atipice. Interfața folosită de inspectorii ANAF va permite filtrarea datelor pe mai multe tipuri de date: cod CAEN, tip produs/ serviciu, CUI, sediu, adresă și altele. Pe lângă îmbunătățirea relației dintre ANAF și operatorii economici prin simplificarea interacțiunii, proiectul vizează și folosirea datelor colectate în vederea identificării cu o acuratețe foarte mare a operatorilor economici care se conformează benevol și cei care încearcă eludarea prevederilor legale”, mai precizau cei din minister.

Notă: După conectare, declarația A4200 va mai fi transmisă numai de cei care au case de marcat care funcționează offline (pentru că nu pot fi conectate la internet).

Urmează SAF-T și facturarea electronică

Totuși, conectarea caselor de marcat va fi doar primul dintre cei trei mari pași spre digitalizare pe care autoritățile îi au în plan în 2021. În același timp, autoritățile mai pregătesc implementarea fișierului standard de audit de taxe (SAF-T) și a facturării electronice.

„Casele de marcat  reprezintă, alături de SAF-T și de factura electronică, unul dintre cei trei piloni ai strategiei de digitalizare a ANAF, dar și ai întăririi colectării. Vorbim, astfel, despre trei instrumente interdependente prin care ANAF va putea vedea în timp cvasireal încasările și va putea identifica anomaliile. (...)

Ulterior, după implementarea SAF-T și a facturii electronice, ANAF va putea pune cap la cap informațiile raportate de contribuabili și să le încrucișeze - dacă volumele de vânzări înregistrate prin casele de marcat se regăsesc și în registrele contabile și, respectiv, dacă au fost evidențiate corespunzător în evidența contabilă și în decontul de TVA. În acest fel, va putea fi detectată frauda în timp real și [ANAF] va putea acționa pentru a o stopa, acțiuni ce vor contribui la creșterea nivelului de conformare.

Dacă ne bazăm pe experiența altor state, ne așteptăm ca și ANAF să aibă pusă la punct o strategie de interpretare a datelor ce vor fi colectate în timp real de la contribuabili. De exemplu, analizele să aibă în vedere informațiile privind TVA colectată per cote și număr de tranzacții. În acest fel, se vor putea identifica anomaliile bazate pe comparații privind vânzările efectuate de operatorii economici care activează în același domeniu și au un volum comparabil de activitate, comparații privind vânzările efectuate de același contribuabil într-un anumit interval de timp sau corelarea datelor din raportul Z cu deconturile de TVA și cu evidența contabilă”, a punctat Georgiana Iancu.

Așadar, din 2022, Fiscul ar urma să primească în timp real un volum uriaș de date despre activitățile comercianților, pe care-l va folosi pentru a-și eficientiza controalele pe teren. În același timp, se va putea ajunge și la măsuri ce pot părea SF în momentul de față - autoritățile se gândesc la introducerea declarațiilor fiscale precompletate, măsură care ar simplifica destul de mult activitatea firmelor, dar specialiștii spun că s-ar putea ajunge chiar și la eliminarea completă a anumitor declarații fiscale.