În contextul noilor măsuri de relaxare anunțate la începutul acestei luni, există mai multe aspecte importante cărora angajatorii ar trebui să le acorde atenție: de la menținerea obligativității măștii de protecție la birou, plata orelor suplimentare în telemuncă, testarea angajaților și controalele anunțate în acest sens, la multitudinea de date cu caracter personal de gestionat conform prevederilor legale și alte asemenea chestiuni esențiale. Astfel, vă prezentăm, în continuare, opt lucruri care nu trebuie trecute cu vederea de niciun angajator.
1. Masca rămâne obligatorie la birou, cu toate că se dorea introducerea unei excepții pentru salariații vaccinați. Deși autorităţile au anunţat că, de la 1 iunie, cu ocazia relaxării măsurilor de protecţie, ea nu va mai fi necesară în spaţiile închise în care se află maximum cinci salariaţi, în condițiile în care toţi sunt vaccinaţi împotriva COVID-19, actul normativ care trebuia să prevadă această excepţie nu a fost oficializat. Aceasta este a doua oară când se anunţă eliminarea măştii pentru cei vaccinaţi, însă obligaţia rămâne totuși în vigoare.
2. Este legală testarea periodică a salariaților nevaccinați? În condițiile în care vaccinarea este voluntară, iar salariaţii nu pot fi obligaţi în niciun fel de către angajator să se vaccineze împotriva COVID-19, se pune astfel problema testării periodice la locul de muncă în scopul reducerii riscului de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul angajaţilor nevaccinaţi. Cum impunerea suportării costurilor testării de către salariați nu este legală, telemunca rămâne principala alternativă, dacă natura activității permite acest lucru.
3. S-au anunțat controale pentru toate firmele care își asumă că funcționează cu angajați și clienți testați sau vaccinați. Firmele care au, mai nou, posibilitatea de a funcționa la capacitate mare, dacă toată lumea implicată e vaccinată anticoronavirus sau testată negativ, ar trebui să se aștepte la controale din partea autorităților, conform unei precizări recente făcute de către Raed Arafat, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit noilor măsuri de relaxare, există mai multe tipuri de companii care pot opta pentru funcționarea la capacitate mare.
4. Datele culese de la salariaţi în contextul restricțiilor legate de pandemie trebuie distruse acum. Astfel, angajatorii care au folosit chestionare prin care solicitau salariaţilor informaţii despre starea lor de sănătate şi despre factorii de risc legaţi de îmbolnăvirea cu coronavirus trebuie acum să distrugă aceste documente, acestea reprezentând date cu caracter personal care au devenit irelevante.
5. Concediile de odihnă sunt afectate de liberele date părinților pentru a-și supraveghea copiii. Zilele libere plătite, acordate salariaţilor-părinţi pentru supravegherea copiilor cât timp cursurile au fost suspendate sau unităţile de învăţământ au fost închise, influențează numărul total de zile de concediu de odihnă pe care aceştia le pot solicita, deoarece intervalele în care au fost acordate nu reprezintă perioade de activitate efectiv prestată.
6. Locurile de unde lucrează telesalariații se mai pot include în contractul de muncă doar cu justificare. În telemuncă, locațiile de unde lucrează telesalariații fac parte din categoria datelor cu caracter personal, astfel încât, în lumina modificărilor legislative recente, angajatorii pot cere aceste informații în continuare doar în baza unei justificări a interesului de prelucrare a unor asemenea date, interes ce trebuie să se dovedească a fi mult mai mare decât interesul telesalariatului de a-și păstra confidențialitatea datelor.
7. Firmele care se folosesc de criza actuală pentru a scăpa de unii salariați riscă plata unor despăgubiri semnificative. În contextul pandemiei de coronavirus, un angajator își poate concedia salariații doar în măsura în care a scăzut volumul de muncă ori un anumit post a devenit redundant sau se desființează departamente întregi. În schimb, prin simpla invocare a motivului privind pandemia, concedierile pot fi considerate ca fiind abuzive și, prin urmare, nelegale, angajatorii riscând să fie obligați, în instanță, la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
8. Angajatorii care, în contextul crizei actuale, ignoră regulile compensării orelor suplimentare se pot alege cu amenzi contravenționale, dar și cu acțiuni în instanță. Companiile care încalcă legea, ignorând total orele suplimentare prestate de salariați în această perioadă, pentru a le compensa potrivit regulilor din legislație, pot răspunde contravențional, amenzile fiind, de anul trecut, mult mai drastice în acest sens. Pe lângă o amendă de până la 3.000 lei/salariat, angajatorul riscă atât o acțiune în instanță pentru plata orelor suplimentare, cât și formarea unei reputații proaste pe piața forței de muncă.