Sondaj: Un sfert dintre români cred că situaţia la locul lor de muncă va fi mai rea peste un an, mult peste media UE

Peste un sfert dintre români (26%) cred că situaţia locului lor de muncă va fi mai rea în următoarele 12 luni, de aproape trei ori mai mult față de media la nivelul Uniunii Europene (9%), potrivit datelor unui Eurobarometru dat publicităţii luni de Comisia Europeană. Aproape jumătate dintre români (47%) anticipează că economia îşi va reveni de pe urma impactului pandemiei de COVID-19 în 2023 sau mai târziu.

În prezent, 34% dintre români consideră că situaţia economiei lor este "bună", faţă de 40%, la nivelul UE. Percepția privind situația economică personală este mai bună atât pentru români (în creştere cu opt puncte procentuale faţă de iarna 2020-2021), cât și pentru europeni în ansamblu (la nivelul blocului comunitar creşterea a fost de 11 puncte procentuale).

În acelaşi timp, s-a diminuat proporţia românilor care cred că situaţia economiei este "proastă", în prezent de 64%, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de iarnă trecută. La nivelul UE, 58% dintre cetăţeni cred că situaţia economică este "proastă", în scădere cu 11 puncte procentuale faţă de iarna trecută.

Cine face doza a treia de vaccin anti-COVID? De ce nu se recomandă persoanelor vaccinate care au trecut prin boală

România intră în linie dreaptă pentru vaccinarea cu cea de-a treia doză de vaccin anti-COVID. Autoritățile așteaptă acum undă verde din partea Agenției Europeane a Medicamentului. Primele care vor face doza a treia sunt personale din categoriile vulnerabile, cu probleme de imunitate. Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, a explicat la Digi24 cine mai este eligibil pentru doza a treia de vaccin și ce condiții trebuie să îndeplinească.

„Sunt două recomandări total diferite pentru doza 3”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Pe de o parte, este vorba despre o doză suplimentară care se administrează persoanelor imunodeprimate - aici intrând persoanele cu transplant, pacienții oncologici în tratament activ, alte imunodeficiențe, pacienții care sunt în evidență cu infecție HIV/SIDA, imunosenescență - adică vârstnicii, mai ales cei din centrele sociale, persoane peste 65-70 de ani - , pacienții care fac tratamente cu medicamente ce scad foarte mult răspunsul imun -corticoizii în doză mare și cu durată prelungită sau terapiile biologice pentru bolile autoimune.

Clădirea în care factura la utilități vine mai mică

Clădirile viitorului gândesc, respiră, se răcesc sau se încălzesc singure, în funcție de anotimp, și sunt, mai ales, prietenoase cu mediul. Nu poluează și nici nu risipesc energia și apa. Nici măcar apa de ploaie, care este colectată și folosită menajer. Își produc singure energia electrică, iar pereții clasici sunt înlocuiți cu geamuri care izolează nu doar fonic, ci și termic.

O astfel de clădire există acum și în România. Inițiativa vine în condițiile în care sectorul construcțiilor este responsabil de 42% din consumul final de energie și de 35% din volumul total de emisii de dioxid de carbon eliberate în atmosferă.

Așa se face că nevoia de a construi cât mai prietenos cu natura este o tendință tot mai răspândită la nivel global.  

„Este o tendință absolut normală în acest context contemporan, în care ideea de a păstra resurse pentru generația care vine este din ce în ce mai pregnantă, mai ales că arhitectura este una dintre cele mai mari consumatoare de resurse, fie ca e vorba de resursele necesare de construire a clădirilor, fie ca este vorba despre cele necesare întreținierii acestora”, spune Lorin Niculae, conferențiar la Universitatea de Arhitectura și Urbanism București.