“Cercetarea online trebui adaptată la tipul lucrătorului. Dacă aveți un mediu controlat în care să fie făcută cercetarea online, respectiv o sală de ședințe în care salariatul să aibă totul pregătit, el doar să răspundă întrebărilor, este foarte bine. Dacă, în schimb, întregul proces are loc într-un mediu necontrolat, unde pe fundal se aud alte persoane, acest lucru poate influența foarte mult rezultatul cercetării. Lipsa de control asupra modalității de desfășurare a procedurii poate avea o mare influență asupra finalității acesteia și asupra întocmirii unei decizii de concediere care să reziste unei instanțe judecătorești”, a declarat judecătorul Amelia Farmathy în cadrul evenimentului UNELM Fest 2021, care a avut loc la finalul săptămânii trecute.
Recomandarea președintelui UNELM, Corneliu Bențe, este ca procedura cercetării disciplinare online să se regăsească în regulamentul intern pentru a putea fi aplicată cu succes sau chiar în cadrul contractului individual de muncă, dacă angajatorii nu au obligația de a avea un regulament intern.
Printre aspectele care ar putea influența cercetarea online se numără și lipsa de familiaritate a salariatului privind comunicarea virtuală/online, de aceea este bine ca acestuia să i se explice cu puțin timp înainte ce urmează să se întâmple, precum și apariția unor defecțiuni tehnice (se întrerupe conexiunea de internet, se blochează aplicația video folosită etc). În acest ultim caz, se recomandă o reîntâlnire în aceeași zi sau cu cât mai repede posibil, însă citarea salariatului la cercetare trebuie să se facă prin email sau prin aceeași modalitate folosită anterior.
“Dacă puteți înregistra cercetarea online, faceți-o, vă scutește de orice neplăceri. Pentru transparență, înregistrarea cercetării o păstrează angajatorul, și primește și salariatul o copie. Chiar dacă invocă regulamentul GDPR, un salariat nu poate refuza înregistrarea cercetării online deoarece procedura nu este publică. Dacă nu avem acordul salariatului pentru înregistrare, nu înseamnă că nu o putem face, ci că nu putem folosi acea înregistrare în alt scop decât cel intenționat”, a mai completat judecătorul.
Alte recomandări pentru angajatori privind cercetarea online sunt legate de faptul că:
- trebuie să se acorde mare atenție desfășurării efective a cercetării online, să i se permită salariatului să se apere;
- salariatului trebuie să i se permită să răspundă la întrebările adresate, să nu se intervină peste el, ci doar în situațiile în care devaghează;
- membrii comisiei trebuie să fie atenți la ceea ce vorbesc între ei, acest lucru fiind mai important dacă cercetarea online se înregistrează;
- dacă sunt audiați martori, să i se permită și salariatului să formuleze întrebări, deoarece persoanele care au avut calitatea de martori în timpul cercetării online pot fi citate în aceeași calitate și de o instanță judecătorească.
Cât privește convocarea în cazul cercetării online, aceasta trebuie să fie făcută în funcție de complexitatea faptelor, în limita termenului legal de șase luni de la săvârșirea abaterii disciplinare, însă trebuie să ofere un timp suficient de pregătire salariatului.
Poate fi refuzată o cercetare online, dacă nu sunt prevăzute în regulamentul intern sau în contractul de muncă procedura online de cercetare disciplinară?
“Poate refuza, însă putem vorbi despre discriminare, dacă salariatul primește un tratament diferit față de ceilalți fără să existe un motiv obiectiv. Sau putem vorbi despre o restrângere a drepturilor salariatului de către angajator pe baza unui motiv obiectiv, cum ar fi în situația de față - o pandemie - și se dorește restrângerea riscului de îmbolnăvire”, a răspuns judecătorul Curții de Apel București.