Hainele din bumbac, de la blugi la tricouri, se vor scumpi. Motivele pentru care crește prețul materiei prime

Hainele din bumbac, de la blugi la tricouri, se vor scumpi. Motivele pentru care crește prețul materiei prime

Cotaţiile futures la bumbac au trecut marţi peste pragul de un dolar pentru o livră (453 de grame) prima dată în ultimii zece ani, în contextul în care vremea nefavorabilă şi problemele din industria de transport de marfă pun în pericol livrările de bumbac, ceea ce va duce la creşterea costurilor pentru îmbrăcăminte în toată lumea, transmite Bloomberg.

La bursa de la New York, contractul la bumbac cu livrare în luna decembrie a urcat până la 1,005 dolari pentru o livră (453 grame), cel mai ridicat nivel înregistrat după luna noiembrie 2011. Preţul bumbacului a crescut cu 28% în acest an, pe fondul unei cereri puternice venită în special din China, combinată cu perturbările pe partea de ofertă provocate de pandemie şi haosul din sectorul de logistică, ca urmare a creşterii costurilor cu transportul maritim.

Un preţ mai mare la bumbac înseamnă că va creşte şi costul articolelor de îmbrăcăminte. Retailerii ar putea încerca să transfere aceste costuri la consumatori, rezultând în inflaţie, pentru orice - de la tricouri la blugi -, ceea ce ar putea diminua cererea şi afecta marjele pentru producători precum Levi Strauss & Co, conform Agerpres.

România, nepregătită pentru școala online. Până vineri autoritățile decid dacă școlile se închid sau rămân deschise și după 6 la mie

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a spus marți seara la Digi24 că România nu este pregătită pentru școala online, deși în multe mari orașe din țară incidența cazurilor de Covid se apropie de 6 la mie. El spune că nu există conținut digital, conectivitate sau profesori pregătiți pentru asta. În aceste condiții, ministrul spune că până vineri autoritățile vor decide dacă școlile se închid sau rămân deschise și după 6 la mie.

Sorin Cîmpeanu: Am primit la minister 183 de petiții – părinți, profesori – pentru trecerea școlii în online și 175 de petiții pentru păstrarea școlilor deschise cu prezență fizică. Nu vom decide în funcție de diferența asta, sunt foarte multe propuneri antagonice. Unii vor să se închidă odată cu atingerea pragului de 6 la mie, sunt foarte speriați. Îmi cer scuze... sunt speriați de mersul la școală, dar nu au niciun fel de problemă să meargă în mall-uri sau în alte locuri. Iar alții vor să rămână deschise și după 6 la mie.

Interesul copiilor este să nu se întrerupă școala. Riscul nu poate fi eliminat, riscul poate fi gestionat. Dacă oprim școlile, acei copii vor sta în alte locuri, pentru că au posibilitatea să meargă, sunt permise tot felul de alte activități, mult mai puțin securizate din perspectivă sanitară.

După regulile de astăzi, dacă vineri se va depăși pragul de 6 la mia de locuitori, în București spre exemplu, unde azi avem 5,57, în Cluj avem 5,59, deci azi, marți, sunt aproape de 6 la mie. Ziua de referință este vineri. Dacă vineri se depășește 6 la mie, după regulile din seara asta, când vorbim, se intră în online cu excepția școlilor speciale. Creșele și grădinițele rămân deschise.

UE nu mai este de acord cu aderarea statelor din Balcanii de Vest la blocul comunitar

Uniunea Europeană, temându-se de o reacţie politică adversă în statele membre, nu mai poate fi de acord să garanteze aderarea celor şase ţări din Balcanii de Vest cărora li s-a promis un loc în blocul comunitar, susțin patru diplomaţi şi un document intern, surse citate de Reuters.

Informația, care vine înaintea unui summit dintre UE şi liderii din Balcanii de Vest la 6 octombrie, afectează strategia UE de a aduce Serbia, Kosovo, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord în blocul comunitar şi coincide cu creșterea tensiunilor la frontiera Kosovo-Serbia.

Pentru summit, UE a planificat să-şi reia promisiunea făcută în urmă cu 18 ani „de a-şi oferi sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest”, potrivit unui proiect de declaraţie a summitului, datat 11 septembrie şi consultat de Reuters. Dar acesta a trecut prin cel puţin două runde de discuţii fără un acord, au declarat diplomaţii citaţi.

Statele UE nu vor să-şi dezvăluie poziţiile, dar cele bogate din Nord, precum Danemarca, Franţa şi Ţările de Jos, se tem de repetarea aderării grăbite a României şi Bulgariei în 2007 şi a migraţiei slab gestionate a muncitorilor din Europa de Est în Marea Britanie care i-a întors pe mulţi britanici împotriva UE, notează Reuters.