Aceste aspecte au fost dezbătute de doi specialiști din domeniul fiscal, care profesează în cadrul Țuca Zbârcea & Asociații Tax, firma asociată societății de avocatură omonime. Este vorba de Andreea Florian, Tax Senior Manager și Cristian Velcu, Tax Director.
În acest sens, au fost menționate următoarele strategii fiscale:
- consolidarea fiscală din perspectiva impozitului pe profit și TVA;
- aplicarea facilităților fiscale disponibile, precum anularea accesoriilor de întârziere, eșalonarea la plată, plata impozitelor și taxelor locale;
- implementarea unor măsuri fiscale benefice prevăzute de legislație, cum ar fi scutirea de impozit a profitului reinvestit sau bonificațiile pentru îmbunătățirea capitalurilor proprii;
- metodele de utilizare a pierderilor fiscale;
- rambursarea de TVA cu control ulterior sau scutirea de TVA la importul de bunuri;
- scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate; dar și
- modificarea termenelor de plată a facturilor.
Astfel, dacă consolidarea fiscală din perspectiva TVA există de ceva vreme în legislația noastră, în ceea ce privește sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit, acesta “este o noutate adusă anul trecut în legislație, cu aplicabilitate începând de la anul (2022 – n. red.)”, așa cum a punctat Andreea Florian.
Condițiile de aplicare a sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit sunt reprezentate de o deținere minimă (de 75%), dar și de câteva alte condiții suplimentare precum aplicarea aceluiași sistem de plată (fie real, fie cu plăți anticipate trimestriale), același an fiscal, compania să nu fie microîntreprindere sau să nu se afle pe punctul de a deveni plătitoare de impozit specific în HoReCa, să nu facă parte din alt grup de consolidare fiscală și să nu fie în lichidare ori în insolvență. Deși opțional, odată ales, mai există și o cerință de continuitate a grupului de minimum 5 ani.
Pe de altă parte, referitor la sistemul de consolidare fiscală din perspectiva TVA (denumit și grup fiscal unic), există o cerință de deținere minimă de 50% (nu 75%, ca în cazul impozitului pe profit), iar cerința de continuitate este de numai 2 ani (și nu 5, așa cum menționam pentru sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit).
În plus, după cum a indicat Cristian Velcu, o companie va putea face parte, în același timp, și dintr-un grup fiscal unic, și dintr-un grup care să raporteze consolidat impozitul pe profit, neexistând nicio interdicție în acest sens, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile necesare, amintite mai sus.
În ceea ce privește recuperarea TVA-ului pentru creanțele neîncasate, acest mecanism este, potrivit specialiștilor, unul foarte util, cu atât mai mult cu cât este posibilă și pentru facturile emise către persoane fizice, cu excepția afiliaților. Acest tip de ajustare se poate face într-un interval de 5 ani, după 12 luni de la termenul de plată sau de la data emiterii facturii. Totuși, va trebui să se poată dovedi că s-au luat măsuri comerciale pentru recuperarea creanțelor mai mici de 1.000 lei și că au fost demarate proceduri judiciare, pentru cele peste 1.000 lei.
Mai mult, conform specialiștilor din cadrul Țuca Zbârcea & Asociații Tax, măsurile fiscale disponibile pentru stimularea creșterii capitalurilor proprii, astfel cum sunt ele prevăzute de OUG nr. 153/2020 (aplicabil din 2021), reprezintă niște instrumente fiscale foarte utile pentru companii.
Acest OUG se aplică plătitorilor de impozit pe profit, microîntreprinderilor și plătitorilor de impozit specific, care pot beneficia de reduceri anuale ale impozitului pe profit, cu condiția să își mențină capitalurile proprii pozitive și cel puțin egale cu capitalul social. Astfel, cei care se regăsesc în această situație pot beneficia, începând de anul acesta, de o bonificație de 2% pe an la plata impozitului pe profit, care, deși reprezintă o reducere aparent modică, presupune totuși o stimulare a îndeplinirii condițiilor legale.
În egală măsură, cei de la Țuca Zbârcea & Asociații Tax au menționat și procedura simplificată de eșalonare la plată, care a devenit, începând cu 1 octombrie 2021, o opțiune permanentă pentru datornicii la Fisc, cuprinsă în Codul de procedură fiscală. Eșalonarea simplificată a fost gândită ca o alternativă la eșalonarea clasică din Codul de procedură fiscală și presupune, potrivit OG nr. 11/2021, eșalonarea, pe maximum 12 luni, a obligațiilor fiscale principale și accesorii restante, a căror vechime este de cel mult 12 luni anterioare datei depunerii cererii și nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, administrate de organul fiscal central.
De asemenea, anularea obligațiilor accesorii a contribuit la optimizarea fluxurilor de numerar, întrucât a presupus ca dobânzile, penalitățile și toate accesoriile aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 martie 2020, să fie anulate. Evident, așa cum a afirmat Andreea Florian, probabil că, la acest moment, nu mai sunt mulți contribuabili cărora ar putea să li se aplice, însă e important că, ulterior, sfera de aplicare a acestui mecanism a fost lărgită, iar, în prezent, mai este aplicabilă accesoriilor obligațiilor fiscale înscrise în deciziile de impunere emise în cadrul unor inspecții fiscale, dacă creanța fiscală principală e plătită în termen.
Scutirea de impozit a profitului reinvestit, aferent achiziției, producției, leasingului financiar pentru echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru), calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, control și facturat, dar și programe informatice reprezintă, de asemenea, o bună metodă de optimizare a fluxului de numerar.
Transferul de activitate, care nu este supus TVA-ului, în anumite condiții, poate fi util companiilor pentru că, în aceste cazuri, este vorba despre sume foarte mari, așa cum a evidențiat Cristian Velcu. Printre condiții am putea aminti ca bunurile și serviciile să fie tratate ca un tot unitar la cedent, iar cei care le preiau trebuie să continue activitatea economică și să nu lichideze (imediat) bunurile.
O altă facilitate importantă pentru optimizarea cash flow-ului o reprezintă, potrivit specialiștilor, scutirea de TVA sau taxare pentru operațiuni imobiliare. Este vorba despre un domeniu foarte vast din perspectiva TVA, în care există multiple variabile în analiza unei spețe, a mai indicat specialistul Cristian Velcu.
Mai mult, pro-rata de deducere a TVA, opțiunea de a nu achita TVA în vamă în cazul importurilor de bunuri, opțiunea de a aplica sistemul de TVA la încasare și alte măsuri de TVA precum aplicarea unor perioade fiscale diferite, trecerea în calendar a emiterii facturilor și a termenelor de plată ale acestora sau emiterea facturilor într-un interval de timp cât mai apropiat de plata acestora pot reprezenta niște strategii utile pentru maximizarea fluxurilor de numerar ale unei firme.