Potrivit proiectului de lege respins definitiv miercuri, salariații cu drept de vot ar fi putut beneficia, la cerere, “de o zi liberă plătită pentru fiecare tip de alegeri la care își exprimă votul, indiferent că este vorba de alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri europarlamentare sau alegeri prezidențiale”.

De această zi liberă ar fi urmat să beneficieze și salariații care votează prin corespondență sau cei care au locul de muncă aici, dar se află temporar în afara țării și votează în străinătate.

În cazul în care două tipuri de alegeri se desfășoară în aceeași perioadă, salariații ar fi putut beneficia de o singură zi liberă plătită. Tot o zi liberă ar fi primit salariații și în cazul organizării unui tur doi al alegerilor. Absența de la oricare dintre cele două tururi înseamna pierderea dreptului de a solicita zi liberă.

Termenul până la care s-ar fi putut cere liberul pentru participarea la vot era de “18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul”, fiind, de fapt, cel stabilit de Codul muncii pentru efectuarea concediului de odihnă. Asta înseamnă că liberul se putea lua și la peste un an și jumătate de la alegeri.

Costurile generate de acordarea zilelor libere plătite pentru participarea salariaților la vot ar fi fost suportate de către fiecare angajator în parte, potrivit proiectului.

“Prin prezenta propunere legislativă se urmărește creșterea numărului de cetățeni români cu drept de vot care se prezintă la vot, indiferent că este vorba de alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri europarlamentare sau alegeri prezidențiale”, motivau inițiatorii apariția propunerii.

Atenție! Prevederile propunerii legislative nu vor ajunge să se aplice. Deoarece propunerea a fost respinsă definitiv, parcursul legislativ al acesteia s-a încheiat.