In ultimii 7 ani, intreprinderile de stat au beneficiat de stergeri de datorii in valoare de circa 8.000 miliarde de lei vechi in baza Legii privatizarii nr. 137 si a Ordonantei 56.
In ultimii 7 ani, intreprinderile de stat au beneficiat de stergeri de datorii in valoare de circa 8.000 miliarde de lei vechi in baza Legii privatizarii nr. 137 si a Ordonantei 56, potrivit reprezentantilor Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). In unele cazuri, institutia a devenit actionar, iar in altele, datoriile au fost esalonate. Oficialii AVAS au spus ca, de acum incolo, esalonarea datoriilor va fi permisa în doar circa 5-10% din cazuri si doar acolo unde sumele sunt foarte mari.
In afara datoriilor pe care AVAS le-a sters in ultimii ani, cele mai multe cazuri prezentate ieri de oficialii institutiei s-au referit la situatiile in care s-a procedat la executare silita, indiferent daca era vorba de 100 lei sau de un miliard de lei. Presedintele AVAS, Razvan Orasanu, a declarat ca institutia a încasat în primul semestru al acestui an creante în valoare de 245,7 milioane de lei (circa 70 milioane euro), nivel apropiat de cel consemnat în prima jumatate a anului trecut.
Potrivit AVAS, cel mai mare datornic la stat este Compania Nationala a Huilei, cu datorii de 189 milioane RON (55 milioane dolari). "Avem în vizor înca 12.000 de datornici pe care îi vom obliga sa plateasca pâna la sfârsitul anului. Încasarile totale de pâna acum, de peste 409 milioane de lei, ma determina sa propun Guvernului o rectificare a bugetului de venituri si cheltuieli al AVAS, în sensul majorarii sumelor care vor fi aduse de AVAS la bugetul statului, cu cel putin 70% fata de angajamentele initiale", a afirmat Orasanu. El a estimat ca AVAS va obtine în acest an, din valorificarea de creante, venituri de circa 3.500-4.000 miliarde de lei vechi. Judetele care ocupa primele pozitii în topul datornicilor la AVAS sunt Timis, Constanta, Brasov, Bucuresti, Cluj. La polul opus se afla Maramures, Giurgiu si Buzau.
SIF Moldova, executata silitAutoritatea a initiat procedura de executare silita a SIF Moldova pentru o creanta de 7,85 milioane de dolari, recuperata integral prin instituirea popririi asupra conturilor debitoarei, deschise la Banca Transilvania. Creanta AVAS asupra SIF Moldova provine din operatiunea de avalizare de catre SIF Moldova a unui numar de 13 bilete la ordin emise de sase societati comerciale, în perioada 1995-1996, în favoarea Bancorex.
Anterior, AVAS a recuperat de la SIF Moldova suma de 6,81 milioane dolari, prin aceeasi metoda, pentru opt bilete la ordin emise de cinci societati comerciale si avalizate de SIF Moldova.
Investitiile la SNTR, verificate AVAS a declansat recent un control la Societatea Nationala Tutunul Românesc (SNTR) pentru a verifica modul de realizare a investitiilor asumate prin contractul de privatizare, a mai spus Orasanu. "Acum câteva zile am semnat ordinul de control, în urma unei decizii a Colegiului Director de a verifica orice aspecte legate de investitii si confirmarea lor", a explicat presedintele AVAS.
Referindu-se la terenul din Baneasa, care apartine societatii, Orasanu a declarat ca, in cazul SNTR, nu exista stipulata vreo interdictie de a vinde active in contractul de privatizare. Totusi, el nu exclude posibiliattea sa existe sanctiuni acest caz.
AVAS nu poate sanctiona Cross Lander In ceea ce priveste situatia societatii ARO Câmpulung, precum si nerespectarea contractului de privatizare de catre cumparatorul societatii, Cross Lander, prin vânzarea ilegala a fabricii de scule si matrite, Orasanu a spus ca AVAS nu mai are prea multe de cai de atac, întrucât contractul de privatizare încheiat de Ovidiu Musetescu (nr. - fost presedinte al Autoritatii Pentru Administrarea Participatiilor Statului) nu prevede nici un fel de sanctiuni în aceasta situatie. "Avand in vedere ca s-a deschis procedura de faliment, lichidatorul nu va fi Cross Lander, ci unul numit de instanta. Daca se va decide ca Cross Lander trebuie sa plateasca, o va face din buzunarul propriu", a spus seful AVAS.
Cazul ARO Câmpulung a reintrat în atentia publica, dupa ce DNA a demarat cercetari in cazul lui Ovidiu Musetescu, în legatura cu modul in care a fost incheiata privatizarea.
Musetescu a avut o activitate "furibunda"
În timpul mandatului lui Musetescu, s-a constatat o activitate furibunda de privatizare când oamenii de pregateau de Craciun, la sfârstul lui decembrie 2004, a mai declarat Orasanu. "Contractul de privatizare al GES Scaieni s-a semnat la finele lui 2004, în decembrie, iar cel de la Fepa Bârlad, pe 28 decembrie 2004, exact în perioada în care se preda mandatul noii puteri", a spus presedintele AVAS.
El a incercat sa explice astfel cauzele care au dus la încheierea unor contracte foarte paguboase atât pentru stat, cât si pentru societatile privatizate.
Comentarii articol (0)