avocatnet.ro 
Vanzari-record in iulie la AVAS, de peste 30 milioane de dolari. Rezultatele s-au obtinut exclusiv din vanzarea terenurilor si a catorva birouri.
Reluarea privatizarii Uzinei Tractorul din Brasov a readus in actualitate problema privatizarilor esuate a intreprinderilor nerentabile. Noul presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Razvan Orasanu, sustine ca tot raul a pornit de la fapul ca statul a fost un slab creditor si a lasat multe fabrici sa acumuleze datorii pe care acum nu le mai pot plati.
El spune ca prima problema a AVAS este reducerea la maximum a creantelor, fara de care niciun investitor nu accepta sa preia vreo intreprindere romaneasca. Din acest motiv, se intentioneaza vanzarea activelor excedentare, bani cu care sa se acopere datoriile si penalitatile cumulate.
Vanzarile de terenuri din ultima vreme au lasat impresia ca institutia este mai mult preocupata de tranzactiile imobiliare, decat de recuperarea datoriilor, pentru ca vanzarile-record cu care se mandreste institutia reprezinta numai tranzactii de terenuri si cateva birouri.
Presedintele AVAS spune ca institutia nu merita titulatura de agentie imobiliara si respinge ideea ca ar sustine anumite grupuri de interese in acest proces. El invoca sintagma "hotii striga primii hotii" si sugereaza ca cei care il acuza ar fi tocmai persoanele preocupate de achizitionarea unor terenuri ieftine pentru cartiere rezidentiale. Presedintele AVAS spune ca "exista interese locale la Brasov pentru preluarea unor active si aceiasi oameni care ma acuza ca eu as dori sectoare imobiliare sunt tot aia care vin la mine sa ma povatuiasca sa nu pun niciun fel de conditii la o eventuala licitatie.
Consiliul local, care nu a inteles ani de zile sa puna sechestru asupra bunurilor societatii, s-a trezit acum sa puna sechestru pe niste hale extrem de interesante.
Asta s-a intamplat cand am anuntat vanzarea pe niste module viabile si acum e fuga dupa capatuiala pe cate o hala, cum se intampla la Tractorul, de teama sa nu se vanda in bloc unui producator de tractoare".
De cand AVAS a anuntat ca vor fi sistate utilitatile daca nu se platesc datoriile, creditorii, printre care Consiliul local si cel judetean, au sechestrat anumite hale. Brasovenii sustin ca miza tergiversarii privatizarii uzinelor din oras este tocmai afacerea cu terenuri. Ei spun ca in Brasov nu mai sunt terenuri de vanzare pentru case si birouri, iar lupta se da pe cele din uzine.
Afacerea pare sa fie de mare amploare, avand in vedere ca intregul capital social al celor 120 de societati care vor fi vandute anul acesta reprezinta 70% din portofoliul AVAS.
Recuperatorii au pus deja sechestru pe active
Razvan Orasanu a identificat doua cauze ale privatizarilor esuate. Una se refera la neseriozitatea cumparatorilor, cum este cazul IPRS Baneasa si GES Scaieni.
A doua, la lipsa investitorilor interesati in preluarea unor fabrici, din cauza datoriilor acumulate, cum este cazul Uzinei Tractorul din Brasov sau Electroputere Craiova.
In cazul celor care au revenit in patrimoniul AVAS, s-a trecut la executare silita pentru plata datoriilor, prin scoaterea la vanzare a unor bunuri sau active. AVAS nu incurajeaza falimentul, ci vrea sa recupereze datoriile catre stat prin vanzarea unor active. In majoritatea societatilor unde privatizarea a esuat, dobanzile si penalitatile reprezinta 50% din debitul de baza, spune Orasanu.
La Tractorul, sunt datorii de 7.400 miliarde de lei, nimeni nu mai vrea sa cumpere actiuni si se incearca vanzarea unor active care nu afecteaza o posibila reluare a productiei. "In Brasov, au esuat cele mai multe privatizari, pentru ca este o baza industriala rezistenta la schimbare. Oamenii nu au avut un model pozitiv de privatizare care sa le dea incredere in acest proces", comenteaza Razvan Orasanu. Afirmatiile presedintelui AVAS sunt partial adevarate. Oamenii nu au un model pozitiv de privatizare, iar neincrederea lor se bazeaza si pe ceea ce vad. Ei spun ca AVAS vinde terenuri la preturi de 100 de ori mai mici decat cele practicate pe piata.
AVAS masoara si vinde
Evaluarea activelor din societatile nerentabile este facuta de personalul AVAS. Razvan Orasanu sustine ca acestea sunt comparabile cu preturile de pe piata libera.
Astfel, se poate pune in balanta ce este mai rentabil: vanzarea afacerii sau a activelor.
El da exemplu societatii de sticla GES Scaieni, unde valoarea activelor este mult mai mare decat cea a actiunilor.
Cu alte cuvinte, vanzarea afacerii este mai putin rentabila decat vanzarea ternurilor.
"In functie de pretul dat de evaluatori incepe licitatia", spune Orasanu.
Presedintele AVAS recunoaste ca pretul de pornire a licitatiilor scade direct proportional cu numarul privatizarilor esuate, pe care il are la activ societatea respectiva. Chiar daca Brasovul este un pol al rezistentei la schimbare, exemplele pot continua si in alte localitati.
Fabrica de pompe Aversa din Bucuresti este un caz asemanator celui de la Tractorul. Desi are comenzi, din cauza datoriilor, care se ridica la 40.000 de euro, nu are profit. 30% din spatiul intreprinderii este nefolosit, iar AVAS va scoate la vanzare un teren pentru plata unei parti din datorii.
"Atunci cand o vom scoate la vanzare, nu vom scoate o fabrica de pompe cu multe terenuri excedentare aflata in buricul targului, care atrage rechinii imobiliari, ci o fabrica de pompe", comenteaza Orasanu.
Contrar acuzatiilor, AVAS spune ca nu este o solutie buna distrugerea fabricilor si valorificarea terenurilor pentru proiecte imobiliare.
In fapt, tocmai acest lucru se intampla. O treime din terenul unei fabrici situate central si intr-o zona cu vad bun atrage orice agent imobiliar.
Si pentru ca institutiile financiare internationale recomanda falimentul sau executarea silita a societatilor cu datorii, vanzarea terenurilor asa-zis excedentare devine o afacere imobiliara urgenta si profitabila.
Experiente est-europene
Actuala lege de functionare a AVAS nu prevede un termen-limita de finalizare a privatizarilor. Cu ani in urma, Sorin Dimitriu, unul dintre presedintii fostului FPS, anunta transformarea institutiei intr-un fond de investitii.
Acest model este practicat in Ungaria, unde fondul de investitii stabileste clar ce vrea sa privatizeze si ce vrea sa vanda.
In Polonia, trezoreria are situatia tuturor proprietatilor de stat si functioneaza ca un fond de investitii, iar privatizarea continua.
Institutia similara a AVAS din Germania se numeste Troihand. Ea s-a transformat in cinci fonduri mai mici, care se ocupa de administrarea padurilor aflate in proprietatea statului. In Bulgaria, dupa descentralizarea privatizarii, a fost recentralizata sub coordonarea aceleiasi institutii.
Cei care cumpara actiuni de la stat trebuie sa declare pe propria raspundere provenienta banilor.
Obiectivele AVAS
- 450 de privatizari de facut pana la sfarsitul lui 2007
- executarea silita a 12.000 de debitori
- blocarea conturilor a 5.000 de datornici
- solutionarea celor 16.000 de litigii
- tinerea sub urmarire a 75.000 de debitori
- monitorizarea a 8.000 de contracte postprivatizare
Monica H. 
Florin Lucian Manolescu
Comentarii articol (0)