avocatnet.ro 
Astfel, firmele vor avea obligația de a implementa măsuri precum vânzarea la preț redus a produselor alimentare aflate aproape de data de expirare, redistribuirea gratuită a alimentelor către operatorii receptori sau consumatori finali, utilizarea produselor alimentare pentru hrana animalelor, trimiterea produselor alimentare alterate pentru transformarea în compost sau biogaz. Unele dintre aceste măsuri sunt deja prevăzute de Legea 217/2016, altele sunt vizate de propunerea legislativă.
De asemenea, este vizată și introducerea unei prevederi ce vizează firmele din industria ospitalității, care vor trebui să permită clienților să ia, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat, la finalul meselor servite (posibilitatea care există la multe restaurante, n.red.) și vor informa despre această posibilitate în mod clar și vizibil în meniu.
Prin această propunere, inițiatorii urmăresc și introducerea de obligații specifice în sarcina autorităților și instituțiilor administrației publice, precum:
- obligația pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în consultare cu Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor de a întocmi strategia națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare care trebuie actualizată o dată la cel mult cinci ani (aceasta ar trebui să apară la cel mult un an de la intrarea în vigoare a acestei propuneri legislative);
- implementarea măsurilor de luptă împotriva risipei alimentare de către instituții, acolo unde sunt gestionate produse alimentare;
- crearea unei platforme naționale de către MADR pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare în cadrul căreia operatorii economici și cei receptori să introducă informațiile obligatorii conform legii deja existente (platformă ce ar trebui finalizată până la 1 ianuarie 2025).
Propunerea legislativă are ca scop, din punct de vedere social, distribuirea alimentelor care, altfel, ar fi devenit deșeuri într-un termen scurt/mediu. Astfel, persoanele care trăiesc sub pragul sărăciei vor beneficia de hrană, asigurându-se o alimentație și un nivel de trai sănătos, spun inițiatorii proiectului.
Deși Legea privind diminuarea risipei alimentare a intrat în vigoare încă din 2016, ea a putut fi pusă în aplicare abia din 2019, după mai multe suspendări de intrare în vigoare și după ce normele sale de aplicare au fost aprobate prin HG 51/2019. Chiar și în aceste condiții, măsurile de prevenire a risipei sunt, așa cum subliniam și la începutul articolului, opționale, și nu obligatorii.
Notă: Prevederile inițiale ale legii vizau obligarea acestor firme în sensul reducerii risipei alimentare, însă Legea 200/2018 a transformat aceste prevederi într-unele opționale.
Util de știut este că firmele care donează alimentele beneficiază și de o serie de facilități fiscale, cum ar fi reducerea impozitului și scăderea bazei de impozitare. De asemenea, comercianții nu datorează TVA pentru alimentele pe care le donează, iar încheierea contractelor de donație nu implică necesitatea formei autentice.
Atenție! Propunerea legislativă nu este în vigoare, iar modificările ce vizează Legea combaterii risipei alimentare nu sunt oficiale. Pentru a intra în vigoare, propunerea legislativă trebuie adoptată și de Camera Deputaților, promulgată de șeful statului prin decret prezidențial și publicată în Monitorul Oficial.
buiavasi