Pe agenda parlamentarilor pentru prima sesiune ordinară din 2023 se află mai multe proiecte importante din domeniul fiscal-financiar care ar putea deveni legi până la vară. Unele dintre proiecte sunt mai recente, însă altele sunt „moștenite” din anii precedenți.
Constituția României prevede că cele două Camere parlamentare se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe odată cu luna februarie şi ține până la finalul lunii iunie, iar cea de-a doua începe odată cu luna septembrie şi ține până la finalul lunii decembrie.
Deoarece senatorii și deputații se întorc la muncă pe 1 februarie pentru prima sesiune ordinară a anului 2023, am inventariat câteva proiecte care au șanse mari să devină legi în următoarele luni. Acestea au trecut deja de prima Cameră parlamentară și acum
se află, la Forul decizional, în așteptarea celui mai important vot al procesului de legiferare.
1. Firmele își vor putea „plăti” taxele salariale cu sumele de recuperat pentru concedii medicale. Mecanismul fiscal al compensării ar putea fi extins pentru a permite „plata” taxelor salariale cu indemnizațiile de concediu medical pe care statul trebuie să le restituie angajatorilor. Practic, în loc să aștepte luni de zile restituirea indemnizațiilor, angajatorii vor putea să le compenseze, prin intermediul declarației 112, cu taxele salariale pe care le au de plătit. Deși proiectul era gândit să se aplice din ianuarie 2023, intrarea în vigoare poate fi ajustată cu ușurință la comisiile Camerei decizionale.
2. În anumite situații, firmele vor avea 15 zile în plus pentru depunerea declarațiilor fiscale, fără a risca amendarea. Atunci când apar probleme tehnice cu site-ul Fiscului sau cu versiunile electronice ale declarațiilor fiscale, contribuabilii vor avea 15 zile suplimentare pentru a depune formularele, fără a risca amendarea. Aceeași regulă se va aplica inclusiv atunci când Fiscul pune la dispoziție versiuni electronice nou-nouțe de declarații fiscale cu doar câteva zile înainte de termenele de depunere.
3. Plata salariilor în numerar să fie interzisă și toți comercianții să accepte plățile cu cardul. În viitor, companiile din România ar putea fi obligate să-și reducă semnificativ operațiunile cu numerar. Printre altele, se prevede interzicerea plății salariilor în numerar și obligația comercianților de a accepta cel puțin o modalitate de plată fără numerar.
4. Amnistia fiscală pentru reîncadrările de venituri din tichete cadou venite de la terți. Acest proiect se află într-o situație mai specială, pentru că deja a trecut o dată de Parlament, însă șeful statului a cerut ca documentul să fie redactat mai bine. Astfel, actul trebuie să mai treacă o dată de parlamentari pentru a se aplica, dar acest lucru ar trebui să se întâmple în viitorul apropiat, având în vedere importanța sa. Senatul deja l-a (re)votat, iar acum urmează (re)votarea la Camera Deputaților.
5. Scutire de taxe pentru abonamentele medicale și sportive acordate salariaților. Dacă un angajator suportă, în limita a 400 de euro pe an pe persoană, pentru salariați, abonamente mixte (servicii medicale și servicii sportive), acesta nu va datora taxe salariale. Adică impozit pe venit și contribuții pentru pensii, sănătate și muncă. Trebuie precizat că proiectul are șanse mai mici să iasă din Parlament, din moment ce
o măsură asemănătoare a fost oficializată recent prin lege.
6. Valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe va fi dublată. Valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe va crește de la 2.500 la 5.000 de lei. Măsura este relevantă în cazul amortizării capitalului imobilizat, obligație prin care firmele care investesc în active corporale și necorporale recuperează treptat uzura lor fizică și morală. Valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe n-a mai fost actualizată de aproape zece ani, acesta fiind motivul din spatele demersului parlamentarilor.
7. Schimbări majore privind firmele de contabilitate. Mai multe modificări substanțiale la legislația activității contabile au fost propuse pentru adoptare la Camera Deputaților, acestea fiind controversate. Printre altele, o să dispară condiția ca firmele de contabilitate să fie deținute majoritar de către profesioniști contabili, iar corpul experților contabili va fi reorganizat din temelii și supravegheat prin Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar.
8. Prevederile fiscale neclare vor fi interpretate în favoarea firmelor. Codul de procedură fiscală prevede acum că chestiunile neclare trebuie interpretate de autorități în favoarea contribuabililor. Dar problema este că, înainte de a se ajunge la asta, se aplică alte reguli ce fac aproape imposibilă interpretarea în favoarea contribuabililor, spun
specialiștii. Parlamentarii vor, astfel, să corecteze neajunsul.
9. O nouă lege a gestionarilor. Deoarece actuala lege a gestionarilor este folosită încă din anul 1969 și n-a fost actualizată în totalitate pentru a reflecta schimbările din ultimii 50 și ceva de ani, parlamentarii pregătesc o lege nouă pentru această categorie de angajați. Documentul prevede mai multe schimbări față de cadrul legal folosit acum.