Noua procedură a concordatului preventiv facilitează pentru datornici aprobarea unui plan de restructurare 

Articol scris de Cristian Gavril, Director, și Corneliu Mușat, Senior Manager, ambii din cadrul PwC Business Recovery Services, care face parte din PwC România.

Concordatul este o procedură judiciară de prevenire a insolvenței, a cărei deschidere suspendă executările silite, iar debitorul își redresează activitatea și își achită total sau parțial creanțele afectate în baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale căror creanțe sunt afectate și care va fi omologat de judecătorul sindic, după verificarea îndeplinirii condițiilor de legalitate.

Acesta oferă societății aflate în dificultate posibilitatea de redresare pe baza unui plan de restructurare, care trebuie să prevadă și modalitatea de achitare a creanțelor față de toți sau o parte dintre creditori (creditorii afectați prin concordat) și care, după ce va fi aprobat de acești creditori, va fi omologat de către judecătorul sindic. 

Procedura poate fi accesată de debitorii aflați în dificultate, respectiv în orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate. Administratorul concordatar va atesta starea de dificultate, judecătorul sindic urmând să pronunțe hotărârea de deschidere a procedurii de concordat și în funcție de îndeplinirea acestui criteriu. Creditorii dobândesc dreptul de a formula cererea de deschidere a procedurii concordatului, dacă obțin acordul debitorului.

Planul de restructurare, documentul care stă la baza procedurii concordatului

După deschiderea procedurii, administratorul concordatar sau debitorul, asistat de acesta, întocmește planul, care va conține măsurile adecvate pentru redresare și o analiză privind situația economică a debitorului, situația salariaților, precum și o descriere a cauzelor și a nivelului stării de dificultate.

Pot fi abordate mai multe tipuri de măsuri, cum ar fi: restructurarea operațională, valorificarea activelor, a întreprinderii ca ansamblu independent, reorganizarea persoanei juridice (fuziune sau divizare), modificarea structurii capitalului social (majorare de capital, cooptarea de noi asociați, conversia creanțelor în acțiuni cu majorarea capitalului social).

Programul de plăți către creditori se poate proiecta pe maximum 48 de luni (majorată cu 24 de luni față de reglementarea anterioară), termen ce poate fi prelungit cu 12 luni de judecătorul sindic, pe baza unei solicitări motivate. Procentul minim de achitare a creanțelor în primul an a fost redus de la 20% la 10%. 

Alte avantaje oferite de noul concordat preventiv societăților în dificultate

Îndată după deschiderea procedurii și până la omologarea planului de către judecător, procedurii concordatului i se atașează de drept efectul suspensiv al tuturor executărilor silite, în condițiile legii, pentru un termen de patru luni, ce poate fi prelungit motivat până la 12 luni în anumite condiții, cu anumite excepții prevăzute de lege. Pe durata suspendării executărilor silite, nu se poate deschide procedura insolvenței debitorului. În aceeași perioadă se suspendă curgerea dobânzilor, penalităților de întârziere și a oricăror altor cheltuieli aferente creanțelor afectate, până la data omologării planului.

Partenerii contractuali din contractele esențiale, necesare pentru continuarea activității curente a căror suspendare ar duce la întreruperea acesteia, nu pot refuza executarea contractelor, cere rezilierea, executarea în mod anticipat sau modifica aceste contracte în detrimentul debitorului, pentru creanțe născute anterior intervenirii suspendării executării, exclusiv pentru neplata creanțelor, cu condiția ca debitorul să respecte obligațiile care ajung la scadență în cursul suspendării executării silite. Finanțările intermediare, oferite până la omologarea unui plan, precum și finanțările noi dobândesc un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale debitorului, libere de sarcini.

Spre deosebire de cerința din vechea reglementare, privind obținerea unui prag de minimum 75%, care se aplica la totalul creanțelor acceptate și necontestate, acum aprobarea planului se obține doar din partea creanțelor afectate și este mai facilă, având trei paliere de exigență:

1) aprobarea planului de majoritatea absolută în cadrul fiecărei categorii de creanțe,
2) în cazul în care prima exigență nu este îndeplinită, planul este considerat aprobat dacă este votat:

În privința voturilor pe categorii, se remarcă:

După omologarea planului:

Concluzii

Prin procedura concordatului preventiv companiile își pot restructura activitatea, în condițiile modificării cuantumului sau a termenului de plată a creanțelor, păstrând conducerea asupra afacerii și credibilitatea față de clienți și furnizori.

Modificările legislative cu privire la concordat sunt orientate către:

Societățile în dificultate, cu sprijinul unui practician în insolvență experimentat, pot opta, în funcție de gradul de complexitate, configurația masei credale, istoricul relațiilor cu partenerii săi și posibilitățile reale pe care le are de negociere cu fiecare dintre creditori, la una dintre cele două proceduri de prevenire a insolvenței, niciuna dintre acestea neconstituind rețeta universală pentru depășirea stării de dificultate.