Cu inflația o rezolvăm, mai rămân prețurile și dobânzile. 14 mesaje transmise de guvernatorul Mugur Isărescu

Anul viitor, aceasta ar urma să coboare la 4,2%, a precizat guvernatorul BNR, cu ocazia prezentării noului raport asupra inflației. În opinia sa, este discutabil în ce măsură banca centrală ar trebui să intervină prin noi majorări de dobândă. Deși procentul este peste ținta BNR, cauzele sale sunt legate de costurile cu care se confruntă companiile, o eventuală întărire a politicii monetare riscând să reducă prea mult cererea și să genereze pierderi economice nedorite: deja s-a ajuns în situația în care inflația e o problemă a costurilor companiilor, nu a cererii.

Redăm în continuare cele mai importante mesaje transmise de Mugur Isărescu.

1, Inflația a ajuns pe un platou

Inflația a ajuns la un platou în T4 2022 și a coborât semnificativ, în ianuarie 2023.

”Au mai rămas determinanți și pe partea de creștere a prețurilor, în special presiunile acumulate la nivelul costurilor de producție, dar majoritatea factorilor merg acum în sensul scăderii prețurilor de consum, parțial și a costurilor”, a comentat guvernatorul BNR.

Principalul factor în sensul scăderii indicelui prețurilor de consum (IPC) este detensionarea piețelor internaționale și a pieței interne în domeniul energiei.

România și-a îmbunătățit poziția ocupată în clasamentul UE din punct de vedere al ratei inflației măsurate printr-un indice care se poate compara, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC). Este adevărat, în majoritatea țărilor membre s-a atins un plafon în a doua jumătate a anului, dar în cazul României această temperare a creșterilor de preț a fost mai semnificativă astfel că în ultimii trei ani, de la o poziție ”fruntașă” în ceea ce privește mărimea IPC, am ajuns la un loc ceva mai onorabil, respectiv avem opt țări cu o inflație IAPC mai ridicată decât noi.

2, Inflația de bază a crescut, dar din cauza costurilor, nu a cererii. Dacă acționăm mai puternic, băgăm firmele în pierdere

El a precizat că în ceea ce privește evoluția inflației de bază, CORE2 ajustat, cea pe care o poate influența BNR prin politici monetare, creșterile de preț provin în principal din cauza creșterilor de costuri.

”Nu prea ai ce să faci acolo. N-o să bagi firmele în pierdere. Creșteri masive de prețuri datorită costurilor mai mari s-au manifestat în CORE2 ajustat, inclusiv la bunuri alimentare, acolo au fost majorările cele mai mari, parțial și din cerere, dar grosul creșterilor sunt legate de costuri”, a punctat guvernatorul.

3, Efectele de runda a doua ale scumpirii energiei sunt cele care pun acum presiune pe evoluția inflației

Prețurile bunurilor energetice au exercitat în mod clar o influență dezinflaționistă în ultimele luni. Aceasta a fost însă contrabalansată de evoluția inflației de bază, CORE2 ajustat.

”Ca să mă exprim mai simplu, factorul principal al creșterilor de prețuri de anul trecut a fost categoric sub structura energetică a IPC. Creșterile prețurilor la energie s-au transferat treptat asupra celorlalte prețuri și acestea au rămas în T4, celelalte componente – CORE2 ajustat -, au rămas partea cea mai consistentă a creșterilor de preț”, a comentat Mugur Isărescu.

4, Cum s-au rostogolit creșterile de prețuri

”Am luat această distribuție a ratei anuale a inflației pentru 71 de componente ale coșului CORE2 ajustat, pe care putem să-l influențăm, și am observat că la început ele au fost în T4 2021 și în T1 2022 mai concentrate. Efectele nu s-au dus pe alte prețuri. Am ajuns în T4 2022 la această îngroșare a cozii de distribuției, cea verde închis, care semnalează un număr tot mai mare de produse cu variații anuale ridicate ale prețurilor. Creșterile de costuri s-au rostogolit și s-au dus în tot mai multe prețuri”, a explicat guvernatorul.

5, Consumul a mers în jos, investițiile în sus. Și investițiile pot crea inflație pe termen scurt, dar pe termen lung ajută la întărirea ofertei, pe care ne-o dorim

În trimestrul al treilea din 2022 a existat o deviație a PIB-ului, generată de o cerere ceva mai mare decât a putut să acopere oferta.

”Ea s-a dus pe prețuri, s-a dus și pe deficitul de cont curent”, a avertizat guvernatorul.

Însă, în același timp, ”observăm două lucruri care trebuie evidențiate: consumul a mers puternic în jos, în special creditele pentru consum și alte scopuri, dar și salariul mediu net. În schimb, avem investițiile care au mers în sus. Nu credem că există motive să le descurajăm chiar dacă la început creează cerere suplimentară, ele contribuie la îmbunătățirea ofertei și aceasta este direcția în care trebuie să meargă România. Cererea agregată a fost susținută în principal de investiții în T3 2022. Nu trebuie să-i dăm în cap. Aceasta va contribui în viitor la mărirea ofertei și temperarea inflației”.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.