De ce inflația e ”alimentată” de alimente: mixul de șocuri externe și ineficiență internă care ține flămândă o țară bogată

Un Raport asupra inflației, realizat de BNR, explică mecanismul prin care alimentele strică toate socotelile analiștilor și cifrele macroeconomice.

Scumpirile alimentelor procesate, din cauza creșterii prețurilor materiilor prime și a energiei, au avut o contribuție record la majorarea peste așteptări a inflației de bază (CORE2 ajustat) încă din trimestrul al treilea al anului trecut, reiese din cel mai recent raport asupra inflației realizat de Banca Națională a României.

Aceeași inflație de bază va ține rata generală a inflației peste ținta BNR atât în 2023 cât și în 2024, iar prețurile alimentelor vor continua să joace un rol important.

Lipsa de competitivitate a industriei alimentare reprezintă o vulnerabilitate nu doar în ceea ce privește rata inflației, ci și în privința poziției externe a României.

Influențele șocurilor externe asupra prețurilor alimentelor

Prețurile alimentelor procesate și-au accelerat consistent și generalizat ritmul de creștere de-a lungul anului 2022, pe fondul unei suite de șocuri manifestate relativ în sincron pe piețele materiilor prime energetice și agroalimentare. Scumpirea energiei (care a dus la scumpirea produselor chimice precum îngrășămintele) și a produselor agricole (din cauza războiului care a scos temporar din piață doi exportatori de top, Rusia și Ucraina, dar și a fenomenelor meteo nefavorabile) a fost transferată mai departe în prețurile de consum.

Estimarea contribuției acestor șocuri la inflația alimentelor procesate impune modelarea legăturii dintre prețurile de consum și costurile de producție, susțin experții BNR, care au realizat o analiză pentru determinarea acestui impact.

”Un nivel ridicat al costurilor de producție se va transpune în majorarea prețurilor de consum, dar și o relație în sens invers este posibilă, dinamici ridicate ale prețurilor de consum încurajând furnizorii de profil să opereze cu mai mare ușurință majorări ale tarifelor practicate”, punctează specialiștii BNR.

Descompunerea istorică a evoluției inflației alimentelor procesate relevă o contribuție semnificativă a celor două categorii de șocuri asupra prețurilor, mai reiese din studiul citat.

”Profilul efectelor inflaționiste este într-o vizibilă corespondență cu vârfurile consemnate pe piețele materiilor prime internaționale în 2007-2008 (apogeu al expansiunii economice anterioare crizei financiare) și 2010-2011 (un nou punct de maxim al ciclului materiilor prime, atins într-un context dominat de creșterea economică robustă a economiei chineze, dar și de influența unor recolte mai puțin favorabile)”, arată economiștii băncii centrale.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.