România este al doilea cel mai mare exportator de grâu din UE în sezonul 2022-2023

România este al doilea cel mai mare exportator de grâu din UE în sezonul 2022-2023

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene în sezonul 2022/23, care a început la 1 iulie 2022, au ajuns la data de 19 martie anul curent la 22,13 milioane de tone, în creştere cu 8% faţă de cele 20,52 milioane de tone de grâu exportate în aceeaşi perioadă a sezonului 2021/22, arată datele publicate marţi de Comisia Europeană, informează Reuters.

Conform acestor date, Franţa a rămas cel mai mare exportator de grâu din UE în acest sezon, cu 8,69 milioane de tone exportate până la data de 19 martie anul curent, urmată de România cu 2,77 milioane de tone. Pe locurile următoare se situează, în ordine, Germania cu 2,60 milioane de tone de grâu exportate, Lituania, cu 1,97 milioane de tone, şi Polonia cu 1,86 milioane de tone de grâu exportate.

Datele Comisiei mai arată că UE a exportat în sezonul actual o cantitate de 4,33 milioane de tone de orz, cu aproape 30% mai puţin decât cele 6,18 milioane tone de orz exportate în aceeaşi perioadă a sezonului 2021/22, în timp ce importurile de porumb ale UE au crescut semnificativ, cu 66%, până la 19,73 milioane de tone. Din cele 19,73 milioane de tone de porumb importate până acum de blocul comunitar, o cantitate de 1,14 milioane de tone a fost importată de România.

La porumb, Spania a rămas cel mai mare importator din UE în acest sezon, cu 6,76 milioane de tone până acum, urmată de Ţările de Jos cu 2,26 milioane de tone, Portugalia, cu 1,54 milioane de tone, Italia, cu 1,52 milioane de tone, Ungaria cu 1,46 milioane de tone, Polonia, cu 1,2 milioane de tone, şi România, cu 1,14 milioane de tone, notează Agerpres.

Datele Comisiei Europene arată că Ucraina, Brazilia, Canada, Serbia şi Rusia sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE în sezonul 2022/23. În cazul Ucrainei se înregistrează o creştere semnificativă, de la 6,490 milioane tone de porumb importate în UE în sezonul 2021/22 până la 10,156 de milioane de tone de porumb importante de blocul comunitar până acum în sezonul 2022/23.

Consiliul Concurenței va aviza plafonarea prețurilor RCA dar cere și o limitare la costul reparaţiilor

Consiliul Concurenţei va aviza proiectul de Hotărâre de Guvern privind plafonarea preţurilor pentru polițele RCA, singura recomandare fiind să existe o limitare şi la costul reparaţiilor, a declarat, miercuri, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, informează Agerpres.

"O să dăm avizul în această după-amiază şi vom spune în esenţă ceea ce am şi declarat public până acum: că suntem de acord în principiu cu plafonarea, că se justifică. (...) Este bine că nu plafonăm numai rezultatul final, poliţa RCA, ci şi elementele de cost care duc la preţul acela, pentru că nu poţi să plafonezi numai rezultatul, fără să te uiţi la componentele acelui rezultat. Da, e bine că avem o limitare stabilită la comisioanele pe care le au brokerii, avem o limitare la costul maşinii de înlocuire, la chiria pe zi pentru maşina de înlocuire. Dar, pe aceeaşi logică, ar trebui să avem o limitare şi la costul reparaţiilor, atât la piese cât şi la manoperă. Aceasta e singura noastră recomandare. Deci, avizăm această Hotărâre de Guvern de plafonare, dar avem recomandarea s-o extindă, să includă şi costul reparaţiilor", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Acesta a spus că scopul plafonării este acela de a reduce panica din piață și de a le da răgaz companiilor să îşi facă calcule.

"Plafonăm acum ca să n-avem o explozie de preţuri şi aşteptarea este ca, în câteva luni, lucrurile se aşeze, să se calmeze şi atunci când se termină perioada de plafonare să n-avem o explozie a preţului", a spus Chiriţoiu.

Întrebat dacă ar fi putut Consiliul Concurenţei să intervină, astfel încât companiile de asigurări să nu ajungă la cote de piaţă mari, de 30-40%, Bogdan Chiriţoiu a precizat că legea nu permite instituţiei să pună limite.

"Ar fi straniu să vină statul, prin Consiliul Concurenţei, să-i spună unui client «Nu ai voie să cumperi produsul pe care îl vrei tu. Ţie îţi place produsul ăla, dar eu îţi spun că firma are destui clienţi şi nu are voie să aibă mai mulţi». Aşa ceva nu există nicăieri în Europa, pentru că este absurd. Într-adevăr, nu lăsăm firmele foarte mari, care au cote de piaţă de 30-40%, să cumpere alte firme ca să devină şi mai mari. Dar dacă un client vrea să lucreze cu o anumită firmă, nu avem cum să îl oprim. Aceste firme sunt atractive pentru că au preţuri mici. Preţul mic, în sine, nu este un lucru rău. Este rău doar dacă este atât de mic încât compania nu mai face faţă riscurilor pe care şi le-a asumat. Insolvenţele sunt legate, în principal, de capitalul de care dispun firmele, astfel încât să acopere riscurile pe care şi le asumă", a spus preşedintele autorităţii de concurenţă.

BNR lansează monede de aur și argint pentru a marca 100 de ani de la adoptarea Constituției României Mari

Banca Naţională a României lansează miercuri, în circuitul numismatic, o monedă de aur și o monedă de argint cu tema 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Mari, conform unui comunicat al băncii, potrivit Agerpres.

Aversul monedei din aur redă cupola Palatului Adunării Deputaţilor din Bucureşti, în perioada interbelică, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „500 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2023”. Aversul monedei din argint redă cupola palatului Adunării Deputaţilor din Bucureşti, în perioada interbelică, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2023”.

Reversul comun al monedelor din aur şi argint prezintă portretele şi numele Regelui Ferdinand I şi al lui Ion I.C. Brătianu şi inscripţiile „ADOPTAREA CONSTITUTIEI ROMANIEI MARI - 100 ANI” şi „1923”.

Monedele din aur şi argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare, precum şi de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar pentru moneda din argint este de 5.000 piese. Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 14.500,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate, iar pentru moneda din argint este de 460,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate.

Monedele din aur şi argint cu tema 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Mari au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.