Sediul permanent: În anumite condiții, ANAF poate impune plata de impozit pe profit în România, când există o colaborare cu o firmă străină

În curând este așteptată o amplă campanie de controale ale ANAF pe tematica sediilor permanente, astfel că explicăm astăzi, în linii mari, de unde vine conceptul de sediu permanent și de ce este important pentru firmele din România care au colaborări cu entități din străinătate.

Conceptul de sediu permanent vine din tratatele internaționale de evitare a dublei impuneri, acesta vizând toate formele de venituri (inclusiv vânzări de bunuri, prestări de servicii, dobânzi și redevențe), a spus, la o conferință recent organizată de avocatnet.ro, Cosmin Preda, Tax Manager la Viboal FindEx. Conceptul de sediu permanent se regăsește la noi în Codul fiscal și în normele sale de punere în aplicare. Spre deosebire de sediul fix (ce vizează doar TVA), sediul permanent are aplicabilitate atât la nivelul UE, cât și în afara Uniunii.

Practic, sediul permanent este legat de existența unor activități generatoare de profit sau de pierdere la nivelul acestuia. Iar pentru constituirea sa este suficientă fie prezența resurselor umane, fie prezența resurselor tehnice (desigur, pot exista și ambele).

„Dacă am un sediu permanent, va trebui să stabilesc o bază impozabilă a sediului permanent și să o impozitez, în statul în care s-a generat acesta, cu impozit pe profit. (...) Probabil toată lumea sau majoritatea persoanelor au văzut această definiție a sediului permanent - locul prin care se desfășoară integral sau parțial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent”, a precizat Cosmin Preda. Un asemenea sediu presupune un loc de conducere, o sucursală, un birou, o fabrică, un magazin, un atelier și nu numai (lista din legislație nu este exhaustivă).

Mai exact, vorbim de constituirea unui sediu permanent atunci când o societate începe să deruleze activitate și în alt stat și realizează, prin intermediul sediului respectiv, o parte dintr-o operațiune economică (dacă la tranzacții participă și societatea nerezidentă) și/sau o activitate economică de sine stătătoare.

„Apare conceptul de alocare de funcții, riscuri și active. Și de aici rezultă, foarte important, faptul că discuția privind sediul permanent este legată în mod fundamental de zona de prețuri de transfer. Totodată, mai apare și un concept de atribuire de profituri sau pierderi, pentru că o activitate nu trebuie neapărat să genereze profit. Și, astfel, apare acest concept raportat la modul cum se alocă funcțiile, riscurile și activele din tranzacția între sediul permanent și societatea-mamă.

Noi trebuie să cuantificăm contribuția pe care un eventual sediu permanent o aduce la o tranzacție, cu totul, și să-i atribuim o parte de profit sau de pierdere, care va fi supusă impunerii în statul unde este sediul permanent. Această analiză apare din analiza funcțională de prețuri de transfer. Și ce mai este important de menționat este că profitul care nu poate fi atribuit unui sediu permanent nu se impozitează în țara unde există sediul permanent”, a detaliat specialistul.

În aceste condiții, companiile ar trebui să urmeze anumite recomandări generale pentru a gestiona eventualele riscuri generate de un control al ANAF.

În primul rând, este necesară o analiză a propriului model de business pentru a verifica dacă se îndeplinesc sau nu criteriile sediului permanent. În al doilea rând, dacă există un risc mare ca inspectorii să reîncadreze activitățile desfășurate în România ca o activitate de sediu permanent, ar trebui pregătită o analiză funcțională pentru justificarea propriei poziții. În al treilea rând, este indicată consultarea unor specialiști în domeniu.


Notă: ABC-ul sediilor fixe și permanente este o campanie informativă derulată de avocatnet.ro în contextul în care autoritățile fiscale pregătesc o amplă campanie de controale la companii. Vizate sunt, în primă fază, firmele din străinătate care, prin colaborările lor cu firme din România, generează aici sedii fixe și/sau permanente. Iar în faza a doua sunt vizate firmele din România care, prin colaborările lor cu firme străine, generează în străinătate sedii fixe și/sau permanente. Toate articolele scrise pe subiect pot fi urmărite, pe măsură ce sunt publicate, în secțiunea specială de aici.