Bursa de Valori Bucureşti a câştigat 5,91 miliarde de lei la capitalizare

Bursa de Valori Bucureşti a câştigat 5,91 miliarde de lei la capitalizare

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câştigat 5,91 miliarde de lei la capitalizare, respectiv 2,18%, în această săptămână, în timp ce valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a scăzut cu 94,58 milioane de lei (-30%), în comparaţie cu săptămâna anterioară, transmite Agerpres.

Potrivit datelor publicate de BVB, capitalizarea bursieră a ajuns la 277,14 miliarde de lei, în perioada 30 octombrie - 3 noiembrie 2023, în creştere de la 271,22 miliarde de lei, în perioada în perioada 23 - 27 octombrie 2023.

Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 220,702 milioane de lei, în scădere faţă de cele 315,28 milioane de lei generate în săptămâna anterioară.

Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost joi, 2 noiembrie, când s-a înregistrat un rulaj de 68,34 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, luni, 30 octombrie, cu o valoare a tranzacţiilor de 25,2 milioane de lei.

Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti - BET - a închis săptămâna la 14.464,80 puncte.

Acţiunile Fondul Proprietatea au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacţii de 38,96 milioane de lei, în timp ce preţul a consemnat o creştere cu 9,39%.

În top trei tranzacţii ale săptămânii se mai află titlurile Banca Transilvania, cu 36,95 milioane de lei (+2,19%), şi cele ale Hidroelectrica, cu tranzacţii de 36,07 milioane de lei (-0,85%).

Prețurile petrolului au scăzut cu peste 6% față de săptămâna trecută

Preţurile petrolului au scăzut vineri cu peste 2 dolari şi au înregistrat pierderi săptămânale, pe măsură ce îngrijorările legate de aprovizionare, cauzate de tensiunile din Orientul Mijlociu, s-au diminuat, în timp ce datele privind locurile de muncă din SUA au mărit aşteptările că Rezerva Federală s-ar putea să nu mai crească ratele dobânzilor în cea mai mare economie consumatoare de petrol, transmite Reuters.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 2,03 dolari, sau cu 2,4%, la 83,82 dolari pe baril.

Contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate din SUA au scăzut cu 2,21 dolari, sau cu 2,7%, la 80,26 dolari pe baril.

Ambele benchmark-uri au consemnat pierderi săptămânale de peste 6%.

Liderul Hezbollah Sayyed Hassan Nasrallah, vorbind pentru prima dată de la izbucnirea războiului Israel-Hamas, a avertizat vineri că un conflict mai larg în Orientul Mijlociu este posibil, dar nu s-a angajat să deschidă un alt front la graniţa Israelului cu Libanul.

„Piaţa suportă acest conflict, deoarece nu pare a fi nici un eveniment semnificativ de întrerupere a cererii sau a ofertei”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC din New York.

Între timp, creşterea locurilor de muncă în SUA a încetinit dincolo de aşteptări în octombrie, au arătat datele oficiale, în timp ce inflaţia salarială s-a redus, indicând o relaxare a condiţiilor de pe piaţa muncii.

Moody's menține ratingul de țară al României. Agenția se aşteaptă ca deficitul să scadă la 5,3% din PIB în 2024

Moody's Investors Service a confirmat vineri la „Baa3” ratingul pe termen lung al României, cu perspectivă stabilă, iar calificativul pe termen scurt a fost menţinut la „Prime-3”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

Confirmarea ratingului „Baa3” reflectă perspectivele robuste de creştere pe termen mediu ale României, sprijinite de influxurile solide de fonduri europene şi investiţii străine directe (FDI). De asemenea, reflectă indicatorii privind povara datoriei şi accesibilitatea datoriei, care rămân mai solide decât a altor ţări cu acelaşi rating, deşi ambele ar urma să se deterioreze gradual în următorii ani, în urma unui nivel încă ridicat al deficitului bugetar şi a creşterii costurilor cu plata dobânzilor. Aceste evoluţii sunt contrabalansate de slăbiciunea calităţii instituţiilor ţării şi de susceptibilitatea la riscurile de vulnerabilitate geopolitice şi externe, se arată în comunicat.

Perspectiva stabilă echilibrează tendinţa economică pozitivă faţă de dificultăţile continue ale Guvernului de a reduce în mod durabil deficitul ridicat fiscal şi deficitul de cont curent ale României. Deşi acestea nu reprezintă riscuri iminente la adresa profilului de creditare al României, cu toate acestea deficitele gemene reprezintă o potenţială sursă de vulnerabilitate pentru solvabilitate, avertizează Moody's.

Deşi Moody's estimează o încetinire a creşterii la 2% anul acesta, după doi ani de avans solid în 2021 şi 2022, în condiţiile în care inflaţia afectează consumul şi scăderea activităţii economice în zona euro afectează cererea externă, perspectivele de creştere pe termen mediu ale României rămân solide. Moody's se aşteaptă la o redresare a creşterii la 3,2% în 2024 şi la 3,5% în 2025, în linie cu estimarea agenţiei privind potenţialul de creştere al economiei de 3% - 3,5%.

Perspectivele solide de creştere ale României sunt sprijinite de nivelul ridicat al investiţiilor cu fonduri europene şi FDI. Ţara a alocat un total de aproximativ 11% din PIB-ul din 2021 în granturi şi împrumuturi din Facilitatea UE de redresare şi rezilienţă (RRF) pentru a fi cheltuiţi până în 2026. Deşi implementarea înregistrează întârzieri faţă de calendarul original, autorităţile din România au continuat să înregistreze progrese cu îndeplinirea reformelor şi investiţiilor necesare pentru deblocarea fondurilor europene. Şi fondurile obişnuite din bugetul UE 2021-2027 vor creşte în următorii ani, majorând finanţarea totală de la UE la o medie de aproximativ 4% din PIB pe an. Mai mult, Moody's se aşteaptă ca FDI în sectoare cum ar fi industria şi IT să rămână la un nivel solid, la aproximativ 3% din PIB.