România este una dintre puținele țări care au produs mai mult vin în 2023 decât anul trecut

România este una dintre puținele țări care au produs mai mult vin în 2023 decât anul trecut

România este una dintre puţinele ţări care au produs, în acest an, mai mult vin decât anul trecut şi a înregistrat a patra cea mai mare creştere a volumului, potrivit unei platforme dedicate promovării vinului românesc. 

Conform datelor colectate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), analizate de Wines of Romania, România a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 şi cu 4% mai mult decât media ultimilor 5 ani, consolidându-şi poziţia de al şaselea cel mai mare producător de vin din Europa, transmite Agerpres. 

Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) şi Germania (9 milioane hl, +1%). 

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croaţia (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) şi Moldova (-10%). 

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%. Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani. 

„Pentru România, ar putea reprezenta o oportunitate importantă, însă nu avem încă maturitatea, relaţiile din piaţă şi nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creşterea producţiei este, totuşi, o veste bună, deşi previzibilă. Avem încă suprafeţe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenţi îşi diversifică şi îşi rafinează oferta - într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale pieţe de vin din România, cel puţin din punct de vedere al producţiei”, a explicat Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE şi fondator al platformei WinesOfRomania.com. 

Românii preferă plățile în numerar pentru cumpărăturile zilnice (raport)

Românii se bazează pe numerar pentru majoritatea achiziţiilor cotidiene, dar folosesc în mod uzual şi soluţiile de plată digitale larg răspândite, precum terminalele POS contactless, arată un raport care analizează evoluţia plăţilor digitale la nivel naţional, transmite Agerpres. 

Conform Indicelui Plăţilor Digitale, dezvoltat de Mastercard, există un potenţial semnificativ de îmbunătăţire a gradului de înţelegere de către utilizatori a plăţilor digitale, nivelul de cunoştinţe al consumatorilor români cu privire la metodele de plată digitale înregistrând 55 de puncte din 100. 

„Datele ne arată că, atunci când o soluţie de plată este considerată sigură, aceasta este cu atât mai utilizată şi percepută ca fiind convenabilă. Dacă plata în numerar, plata cu cardul la POS şi transferul cont-la-cont sunt văzute ca cele mai sigure şi comod de utilizat, în cealaltă extremă se situează metode precum plăţile făcute prin servicii tip Buy Now Pay Later, coduri QR şi cu smartwatch-uri. 

Mulţi consumatori nu sunt convinşi că soluţiile inovatoare sunt sigure, prin urmare nu se simt confortabil să le utilizeze. Rolul nostru este să ajutăm oamenii să se familiarizeze cu metodele digitale de plată, prin acces la informaţii şi implicarea în iniţiative de educare, inclusiv prin a crea contexte de utilizare a cardului şi a opţiunilor moderne de plată”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România şi Croaţia. 

Sub-indicele Cunoştinţe analizează înţelegerea metodelor de plată digitale, nivelul de familiaritate al consumatorilor cu anumiţi furnizori de soluţii de plată, percepţiile acestora cu privire la confortul şi securitatea oferite de metodele electronice de plată şi nivelul de încredere în soluţii şi furnizori de servicii. Sub-indicele urmăreşte trei componente: cunoaşterea generală a metodelor de plată digitale, intenţia de a le folosi şi cunoştinţele practice despre cum se folosesc plăţile fără numerar. 

Componenta Cunoaşterea generală a metodelor de plată digitale analizează nivelul de informare şi familiaritate al utilizatorilor cu metodele de plată, examinând indicatori precum cunoaşterea diferitelor metode de plată, a furnizorilor specifici şi a măsurilor de securitate aferente plăţilor digitale. Componenta a obţinut 54 de puncte din 100, scor calculat pe baza rezultatelor celor trei indicatori: cunoaşterea metodelor de plată - 65 de puncte, cunoaşterea măsurilor de securitate de bază - 64 de puncte, cunoaşterea mărcilor furnizorilor şi a soluţiilor oferite de aceştia - 34 de puncte. 

Salariul mediu net a fost de 4.593 lei în septembrie, cu 62 lei mai mult decât în august. Unde sunt cele mai mari salarii

Câştigul salarial mediu net în luna septembrie 2023 a fost 4.593 lei, în creştere cu 62 lei (+1,4%) faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari salarii nete s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (11.450 lei).

Cele mai mici câştiguri nete s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante (2.524 lei).

Câştigul salarial mediu brut a fost 7.350 lei, cu 92 lei (+1,3%) mai mare decât în luna august 2023.

Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,7%, potrivit datelor INS, consultate de Agerpres.

Indicele câştigului salarial real a fost 105,4%, în luna septembrie 2023 faţă de luna septembrie 2022, şi de 100,6% în luna septembrie 2023 faţă de luna august 2023. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 230,9%, cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna august 2023.

Potrivit INS, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei.