Discriminare la recrutare: ROMATSA, amendată cu 50.000 de lei de CNCD pentru că limita accesul candidaților calificați în favoarea celor pe care-i forma intern

Situația în discuție privește absolvenți ai Școlii Superioare de Aviație Civilă, care dețin licențe de controlor de trafic aerian (CTA) și care au întâmpinat atare bariere discriminatorii când au încercat să acceseze oportunități de muncă la ROMATSA. Motivul? O practică de recrutare care favorizează candidații fără calificare prealabilă, pe care angajatorul dorește să îi formeze intern, printr-un contract de angajare ce corespunde perioadei de formare profesională. 

ROMATSA a implementat metoda FEAST (First European Air Traffic Controller Selection Test) ca proces de selecție, care, în mod normal, este un instrument recunoscut pentru evaluarea candidaților la poziția de controlor de trafic aerian. Însă, în acest context, metoda a fost utilizată pentru a exclude în mod specific persoanele care dețin deja o licență CTA, limitându-le astfel accesul la locuri de muncă și eliminând concurența pentru proprii absolvenți.

„Prin metoda FEAST, angajatorul utilizează o formă mascată pentru a asigura locuri de muncă doar pentru proprii absolvenți”, scrie CNCD.

Această practică a fost recunoscută ca o formă de discriminare indirectă, contrară principiilor de egalitate în muncă stabilite de legislația națională. Mai exact, conform art. 2 alin. (3) coroborat cu art. 6 din OG 137/2000, angajatorii nu au voie să pună în aplicare acțiuni care ar putea împiedica accesul egal la locurile de muncă.

Discriminarea în muncă se poate manifesta în mai multe situații, ne indică OG nr. 137/2000:

• la încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de muncă;
• la stabilirea și modificarea atribuțiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului;
• la acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul;
• la formarea, perfecționarea, reconversia și promovarea profesională;
• la aplicarea măsurilor disciplinare;
• în dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;
• în orice alte condiții de prestare a muncii.

Pentru faptele de discriminare din oricare dintre domeniile acestea, angajatorul riscă amenzi între 1.000 și 30.000 de lei, dacă discriminarea vizează o singură persoană fizică, sau cu amenzi între 2.000 și 100.000 de lei, dacă e vizată o comunitate sau un grup de persoane. Consecințele nu se termină însă tot timpul la amendă. Pentru că dacă vorbim, de pildă, de concedierea discriminatorie, salariatul va obține reintegrarea în muncă și salariile din urmă. Tot așa, dacă au existat discriminări salariale, va fi îndreptățit să primească diferențele salariale din urmă.