Prevederile Codului fiscal au fost modificate pentru ca ajustarea să fie posibilă pentru toate reducerile de preț acordate ulterior. Adică indiferent dacă acestea sunt acordate direct clienților sau prin alte mecanisme de reducere a prețului. Anterior schimbării, baza de impozitare a TVA-ului se putea ajusta doar dacă reducerile de preț erau acordate, după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, direct clienților.
În același timp, legea a introdus o regulă nouă potrivit căreia „dacă reducerile de preț nu sunt acordate direct clientului, furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii trebuie să emită pentru fiecare perioadă fiscală un document centralizator în vederea ajustării bazei de impozitare”. Totuși, e nevoie de apariția unor norme metodologice, pentru că există multe nelămuriri în practică.
„Este o modificare foarte importantă, mai ales pentru anumite tipuri de businessuri. Industria farma aștepta cu mare interes această modificare. Este făcută ca urmare a cauzei C-717/19 de la Curtea de Justiție a UE și este foarte importantă tocmai prin prisma faptului că se vor putea acorda, în sfârșit, tot felul de discounturi, se vor putea implementa diverse promoții și programe de marketing în relația cu terții, fără să acord reducerea direct clientului. (...)
Spre exemplu, în situația clasică, eu vând bunuri prin distribuitor și ajung în zona de retail și aș vrea să acord anumite discounturi direct clienților finali, nu distribuitorului, care e clientul meu direct. Sau, în zona farma, există un interes major pentru decontarea taxei claw back, în relația cu casa de sănătate (de acolo a pornit, de fapt, cauza C-717/19, într-o situație din Ungaria). Aceasta ar trebui privită ca un discount facturat către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care să permită ajustarea bazei de impozitare a TVA-ului colectat, practic, de la vânzarea acelor produse.
Se mai aplică, evident, și în alte situații în care discutăm de o relație indirectă între cel care acordă discountul și celălalt partener. Acum nu avem norme, ci doar multiple întrebări - dacă documentul acesta centralizator este mai extins sau mai simplificat, dacă este lunar sau pe tranzacție? Găsim foarte multe întrebări, dar nu avem răspunsuri la ele. Așteptăm să fie prevăzute, probabil, și norme care să detalieze cum să aplicăm aceste reglementări”, a precizat, la o întâlnire recent organizată de Nowium - Finance, Tax & Legal, Valentin Alangiu, Accounting & Tax Partner.
Iată cum arăta forma veche a literei c de la articolul 287 din Codul fiscal și cum arată forma nouă:
- înainte de 8 martie 2024: „Baza de impozitare se reduce în următoarele situații: (...) c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț prevăzute la art. 286 alin. (4) lit. a) (mai precis, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei - n. red.) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor”
- începând cu 8 martie 2024: „Baza de impozitare se reduce în următoarele situații: (...) c) în cazul în care se acordă reduceri de preț după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor”
Astfel, din hotărârea Curții de Justiție a UE în cauza C-717/19 rezultă că art. 90 alin. 1 din Directiva TVA permite persoanelor impozabile reducerea bazei de impozitare a TVA și în situația în care reducerile de preț nu au fost acordate direct clienților. (...) Astfel, va fi posibilă ajustarea TVA-ului colectat inițial de persoanele impozabile pentru toate reducerile de preț acordate ulterior, indiferent că acestea sunt acordate direct clienților sau prin alte mecanisme de reducere a prețului.”