avocatnet.ro 
Inspecția Muncii este instituția care trebuie să asigure sănătatea și securitatea, dar și buna organizare a relațiilor de muncă în România. Inspecția Muncii are în subordine ITM-urile unde angajatorii înregistrează contractele individuale de muncă și unde angajații se pot adresa atunci când existe nereguli la job.
În ciuda atribuțiilor fundamentale de-a proteja lucrătorii, inspectoratele de muncă sunt mai degrabă invizibile în spațiul public. Făcând excepție de la un număr de controale care sunt popularizate pe rețelele de socializare, inspectoratele de muncă sunt parte dintr-o instituție „obosită”, subfinanțată și care de-a lungul anilor a fost ignorată sistemic. În cazul grevei spontane de la fabrica Arctic din Dâmbovița, inspectorul-șef de la ITM-ul din județ declara că protestele angajaților sunt „niște formalități” și că societatea este „emblematică fără probleme mari”.
ITM București se folosește de un site care nu respectă nicio normă de design contemporan și fără vreo adaptare a conținutului pentru persoanele cu dizabilități (nota redacției - antivirusul blochează inițial accesul la site pe motivul lipsei certificatelor de securitate ale site-ului). Pe site-ul ITM București nu se găsesc pe nicio pagină rapoartele de activitate care ar fi trebuit să fie elaborate conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Aceeași instituție se folosește de pagina de Facebook doar pentru a distribui mai departe prin butonul Share conținut de la Ministerul Muncii, Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau de la Secretariatul General al Guvernului.
Inspecția Muncii rămâne, în esență, autoritatea care a fost „redusă la tăcere” printr-o reducere succesivă a numărului de angajați pe motiv de eficientizare. Paradoxul României este că pe măsură ce numărul de salariați din economia națională crește, numărul de inspectori de muncă scade și numărul total de controale scade și el în consecință.
Din rapoartele anuale publicate pe site-ul Inspecția Muncii reiese că numărul inspectorilor de muncă în funcții de execuție a scăzut substanțial din 2009 până în prezent. În 2009 erau în total 1.803 inspectori de muncă la nivelul țării, iar în 2023 se mai regăseau doar 1.304, reprezentând o scădere de 27,7%.
Numărul inspectorilor de muncă responsabili cu sănătatea și securitatea în muncă a scăzut de la 549 în 2009 la 458 în 2023, o scădere de aproximativ 16,5%.
Numărul inspectorilor de muncă este corelat și cu o scădere semnificativă a numărului de controale efectuate. În 2009, ITM-urile au efectuat 187.836 de controale, iar în 2023 doar 69.217. Scăderea numărului de controale efectuate este de aproximativ 63%, mult peste scăderea numărului de inspectori de muncă, care s-a diminuat cu 27,7% în aceeași perioadă. În 2009, în medie, un inspector de muncă realiza aproape 109 de inspecții pe parcursul unui an în timp ce în 2023 numărul a scăzut la 53.
Tendința de scădere a numărului de inspecții este vizibilă și în domeniul SSM: în 2009 au fost efectuate 86.429 de controale față 45.383 în 2023. Scăderea numărului de inspectori, dar și de controale în domeniul SSM a echivalat și cu o scădere a numărului de zile (fond de timp) utilizate pentru a cerceta neregulile. În 2009, inspectorii responsabili cu SSM înregistrau puțin peste 100.000 de zile în timp ce în 2023 numărul ajungea la aproximativ 80.000 de zile. Numărul de zile alocate cercetării accidentelor de muncă a crescut de la 8.723 la 16.764 în aceeași perioadă.
Numărul de zile alocate controalelor preventive a scăzut, totuși, de la aproximativ 80.000 la 50.000 între 2009 – 2023. Numărul de zile alocate lucrărilor de birou a crescut de la 4.350 în 2009 la 6.872 în 2023. Dacă în 2009, un inspector responsabil cu SSM petrecea în medie 13 zile pe lucrări de birou, în 2023 acesta ajungea să acorde 15 zile pentru aceeași muncă. Numărul de zile alocate scrisorilor, sesizărilor și reclamațiilor în domeniul SSM a rămas relativ egal.
La nivelul municipiului București situația nu este mai gravă decât în restul țării. Numărul total al inspectorilor de muncă în funcții de execuție a scăzut de la 164 la 83 în perioada 2008 – 2023. Scăderea de 49,4% a fost în principal cauzată de-o scădere a numărului de inspectorii responsabili cu Relațiile de muncă, o înjumătățire de la 128 la 61 în perioada 2008 – 2023. În același timp și numărul celor responsabili cu Sănătatea și Securitatea în Muncă a scăzut substanțial de la 36 la 22.
Motivele justificate pentru scăderea numărului de inspectori de muncă la nivelul ITM București nu există. Bucureștiul se confruntă cu o creștere a numărului de salariați în ultimii ani, depășind pragul de un milion în 2023. Între 2008 și 2023, Bucureștiul a atras un plus de 11.000 de lucrători, timp în care numărul inspectorilor de muncă aproape că s-a înjumătățit.
La baza acestui paradox stau o serie de atacuri instrumentat de partidele aflate la guvernare de-a lungul ultimilor 10 ani, care au preferat să înghețe ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice. La finalul anului trecut, OUG trenuleț 156/2024 continua această tradiție a suspendărilor.
Aceeași tradiție de-a îngheța posturile la stat și de-a le debloca doar pe calea memorandurilor sau a negocierilor cu forța rămâne modul de facto de funcționare a instituțiilor statului. Este îngrijorător că în Capitală numărul inspectorilor de muncă a scăzut considerabil și că nicio autoritate nu trage un semnal de alarmă public referitor la această neregulă.
Probabil nici nu este momentul, partidele fiind în campanie electorală, dorind să evidențieze doar reușitele pe care le-au realizat de-a lungul ultimilor ani. Inspecția Muncii reprezintă eșecul tuturor guvernelor de la marea criză financiară încoace. Instituția a ajuns să fie tratată ca un dispozitiv auxiliar, stârpit pe zi ce trece de putere și personal pentru a-i îngreuna posibilitatea de-a corecta neregulile din piața muncii.
În fața acuzațiilor obsesive de-a avea un aparat de stat supradimensionat, Inspecția Muncii este fix opusul. Problema deficitului de personal nu se poate corecta anul acesta din cauza OUG-trenuleț care limitează ocuparea locurilor prin concurs în limita a 15% sau a posturilor unice. Chiar și dacă ar fi posibilă o creștere din punct de vedere juridic, presiunile fiscale sunt mult prea mari în acest moment.
angajat001